Amploarea interceptărilor Pegasus la un nou nivel! 14 președinți ar fi fost spionați cu ajutorul softului

Scandalul interceptărilor Pegasus trece la un alt nivel după ce The Washington Post scrie că 14 președinți au fost spionați cu ajutorul softului. Pe lângă Macron, președintele Franței, este vorba despre președintele sud-african Cyril Ramaphosa, președintele irakian Barham Saleh, regele Marocului Mohammed VI, precum și trei actuali și șapte foști prim-miniștri. Președintele OMS Tedros Adhanom Ghebreyesus și fostul președinte mexican Felipe Calderon s-au numărat și ei printre ținte, potrivit The Guardian.

Începând din 2017, numărul lui Macron a apărut pe lista numerelor de telefon selectate de serviciile de informații marocane pentru potențialul hacking folosind programul Pegasus. De asemenea, pe lista posibilelor ținte s-au numărat fostul premier francez Edouard Philippe și 14 miniștri. În același timp, nu se știe dacă toate aceste numere au fost într-adevăr sparte, notează Le Monde.

Palatul Eliseului – reședința oficială a președintelui Franței, a declarat pentru Le Monde că, dacă faptele prezentate de jurnaliști sunt adevărate, „atunci acestea sunt evident foarte grave”, scrie Realitatea.md.

Cum funcționează Pegasus

Pegasus este, cel mai probabil, cel mai puternic soft de spionaj dezvoltat vreodată de vreo companie privată. Odată ce a reușit să infecteze un telefon, acesta se transformă într-un dispozitiv de spionaj și monitorizare care poate să copieze mesaje trimise sau primite, poate să copieze și să trimită fotografii și poate să înregistreze apeluri telefonice.

Poate fi folosit inclusiv pentru a filma de pe camera telefonului sau pentru a activa microfonul pentru înregistrarea conversațiilor. Cu ajutorul GPS-ului, poate să arate celui care spionează unde te afli, unde ai fost și cu cine te-ai întâlnit.

O versiune inițială a Pegasus, din 2016, infecta telefoane cu ajutorul unor linkuri de phishing trimise prin SMS sau e-mail. De atunci, însă, capacitățile de atac au devenit mai sofisticate. Acum, infectarea cu Pegasus nu necesită acțiune din partea utilizatorilor, fiind realizată prin atacuri „zero-click”, exploatând vulnerabilități din sistemul de operare al dispozitivului.

În 2019, WhatsApp a dezvăluit că soft-ul NSO a fost folosit pentru a trimite malware către 1400 de telefoane prin folosirea unei astfel de vulnerabilități – doar printr-un apel pe Whatsapp, telefonul țintă putea fi infectat cu Pegasus, chiar dacă persoana nu a răspuns la telefon.

#pegasus #soft #spionaj

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Aeroportul Chișinău continuă să înregistreze o creștere a traficului aerian. În luna octombrie 2026, aerogara a deservit 672.384 de pasageri, cu 85.399 mai mulți decât în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce reprezintă un avans de 14,5%. Rezultatul a depășit cu 14,2% estimările administrației aeroportuare, echivalentul a peste 83.000 de pasageri suplimentari.

Mai mult, aeroportul a depășit deja pragul de 6.080.431 de pasageri, cât a înregistrat pe întreg anul 2025, iar administrația și-a stabilit drept obiectiv atingerea a 7 milioane de călători până la sfârșitul acestui an. Recordul anual precedent a fost depășit la începutul lunii noiembrie, cu aproape două luni înainte de încheierea anului.

Potrivit datelor publicate de Aeroportul Chișinău, creșterea traficului în octombrie a fost înregistrată pe ambele sensuri de călătorie. Numărul pasagerilor la plecare a crescut cu 14,3%, respectiv cu 42.430 de persoane, în timp ce traficul la sosire s-a majorat cu 14,8%, echivalentul a 42.969 de pasageri.

Antalya s-a menținut cea mai populară destinație și a concentrat 11,7% din traficul total al lunii octombrie, echivalentul a aproximativ 78.700 de pasageri. Pe locul al doilea s-a situat Istanbul, cu 9,2% sau circa 61.900 de pasageri, urmat de Sharm el-Sheikh, cu 8% sau aproximativ 53.800 de pasageri.

În clasamentul destinațiilor cu cele mai mari fluxuri de călători mai figurează Londra, cu 4,9%, București și Milano, fiecare cu 3,4%, Paris, cu 3,1%, precum și Tel Aviv și Varșovia, cu câte 2,8%.

Cele mai mari creșteri în cifre absolute față de octombrie 2025 au fost consemnate pe ruta Sharm el-Sheikh, cu 11.468 de pasageri suplimentari. Urmează Berlin, cu 6.387, Stuttgart, cu 6.197, Veneția, cu 5.985, și Torino, cu 5.078 de pasageri în plus.

O evoluție a fost înregistrată și pe rutele spre Erevan, Paris, Praga, Dortmund, El Dabaa, Bologna, Hurghada și Istanbul, semn că cererea pentru călătoriile aeriene se menține ridicată inclusiv în sezonul de toamnă.

În același timp, trei destinații noi Bratislava, Sofia și Batumi au generat împreună 12.869 de pasageri, reprezentând aproximativ 1,9% din traficul total. Dintre acestea, Bratislava a atras cei mai mulți călători, 6.685, urmată de Sofia, cu 3.524, și Batumi, cu 2.660.

Creșterea traficului de pasageri a fost însoțită de o majorare mult mai modestă a numărului de operațiuni aeriene. În octombrie au fost înregistrate 4.302 decolări și aterizări, cu numai 0,9% mai multe decât în aceeași lună din 2025. Diferența dintre ritmul de creștere a pasagerilor și cel al zborurilor indică o utilizare mai intensă a capacității aeronavelor, inclusiv printr-un grad mai ridicat de ocupare sau folosirea unor avioane cu mai multe locuri.

În privința transportului de mărfuri și poștă, volumul total procesat de aeroport a constituit 338,2 tone. Mărfurile au reprezentat 275,5 tone, cu 9,1% mai mult față de octombrie 2025, în timp ce transportul poștal a scăzut cu 3,7%, până la 62,7 tone.