Angela Bostan, Curtea de Apel, Chișinău: „Orice reformă a sistemului judecătoresc are nevoie de susținere din interior”

Nicio guvernare, din toate câte s-au perindat în Republica Moldova, nu s-a remarcat prin lipsa unor intenții declarate de a reforma în vreun fel justiția, de a redresa situația și de-a spulbera pronunțata nemulțumire din societate față de acest sector. Sinceritatea intențiilor, în acest sens, s-a amestecat până la urmă deseori cu resemnarea sau a fost înlocuită, în cel mai rău caz, cu interese obscure. Va fi altfel acum? Și ce-ar trebui să se facă ca deznodământul să fie altul decât cel obișnuit. Punctul de vedere al unei magistrate, Angela Bostan, de la Curtea de Apel Chișinău, relatată în cadrul unui interviu Europa Liberă.

„O intenție de reformare, de reformare obiectivă trebuie să aibă o susținere din interiorul sistemului și chiar, vreau să vă spun, o forță motrice din interiorul sistemului, care ar colabora cu puterea politică, pentru ca această reformă să fie într-adevăr una efectivă, să fie una care răspunde soluționării acelor probleme din interiorul justiției. Pentru că de ce este necesară colaborarea pe această dimensiune?

Nimeni decât membrii sau participanții, sau actorii sistemului judecătoresc nu cunosc acele probleme în cel mai obiectiv mod. Politicul, de regulă, aceste probleme le vede sub prisma orientării politicii pe care o promovează. Nu întotdeauna aceasta este una obiectivă și nu întotdeauna este una îndreptată într-adevăr spre a eficientiza justiția, deseori intenția politicului este pentru a subordona, într-un fel sau altul, justiția unor anumite criterii sau voințe ale sale.”, declară Angela Bostan.

Magistrata a declarat că „în interiorul sistemului sunt într-adevăr oameni care și-au găsit confortul și, evident, aceștia nu ar vrea să deroge de pe aceste poziții confortabile. Altă aripă în sistem, aripa tânără este acea care, într-un fel sau altul, nici nu s-ar teme de unele reforme, doar cu condiția că aceste reforme ar ridica imaginea, ar ridica eficiența justiției și, nu în ultimul rând, ar acorda și anumite garanții sociale necesare justiției.”

Interviul integral îl puteți citi pe Europa Liberă.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Curtea Superioară Regională din Frankfurt pe Main a deschis o procedură care ar putea duce la confiscarea a peste 720 de milioane de euro din conturile unei bănci rusești, relatează publicația germană Die Zeit. Suma ar putea fi pierdută în urma suspiciunilor de încălcare a sancțiunilor europene impuse Rusiei după declanșarea războiului împotriva Ucrainei.

Potrivit sursei, inițiativa aparține Procuraturii Federale a Germaniei, care a cerut instanței declanșarea procedurii pe baza suspiciunii că au existat încercări de a eluda interdicția de folosire a fondurilor înghețate. Banca în cauză – al cărei nume nu a fost dezvăluit – a fost inclusă pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene în iunie 2022, pierzând astfel dreptul de a dispune de activele sale aflate în băncile europene.

După înghețarea conturilor, funcționari ai instituției financiare ruse ar fi încercat să transfere peste 720 de milioane de euro dintr-un cont al băncii aflate la Frankfurt, potrivit Ministerului Justiției din landul Hessa. Transferul a fost însă blocat de banca europeană care administra contul.

Dacă suspiciunile se confirmă, instanța germană ar putea decide confiscarea definitivă a sumei, în baza legislației privind încălcarea regimului de sancțiuni.

Până la începutul războiului din Ucraina, mai multe bănci ruse aveau reprezentanțe în Germania, inclusiv Sberbank, care opera la Frankfurt și deservea clienți corporativi din mai multe state europene. În noiembrie 2024, Banca Centrală a Rusiei a eliminat de pe site toate informațiile referitoare la filialele sale externe.