Angela Bostan, Curtea de Apel, Chișinău: „Orice reformă a sistemului judecătoresc are nevoie de susținere din interior”

Nicio guvernare, din toate câte s-au perindat în Republica Moldova, nu s-a remarcat prin lipsa unor intenții declarate de a reforma în vreun fel justiția, de a redresa situația și de-a spulbera pronunțata nemulțumire din societate față de acest sector. Sinceritatea intențiilor, în acest sens, s-a amestecat până la urmă deseori cu resemnarea sau a fost înlocuită, în cel mai rău caz, cu interese obscure. Va fi altfel acum? Și ce-ar trebui să se facă ca deznodământul să fie altul decât cel obișnuit. Punctul de vedere al unei magistrate, Angela Bostan, de la Curtea de Apel Chișinău, relatată în cadrul unui interviu Europa Liberă.

„O intenție de reformare, de reformare obiectivă trebuie să aibă o susținere din interiorul sistemului și chiar, vreau să vă spun, o forță motrice din interiorul sistemului, care ar colabora cu puterea politică, pentru ca această reformă să fie într-adevăr una efectivă, să fie una care răspunde soluționării acelor probleme din interiorul justiției. Pentru că de ce este necesară colaborarea pe această dimensiune?

Nimeni decât membrii sau participanții, sau actorii sistemului judecătoresc nu cunosc acele probleme în cel mai obiectiv mod. Politicul, de regulă, aceste probleme le vede sub prisma orientării politicii pe care o promovează. Nu întotdeauna aceasta este una obiectivă și nu întotdeauna este una îndreptată într-adevăr spre a eficientiza justiția, deseori intenția politicului este pentru a subordona, într-un fel sau altul, justiția unor anumite criterii sau voințe ale sale.”, declară Angela Bostan.

Magistrata a declarat că „în interiorul sistemului sunt într-adevăr oameni care și-au găsit confortul și, evident, aceștia nu ar vrea să deroge de pe aceste poziții confortabile. Altă aripă în sistem, aripa tânără este acea care, într-un fel sau altul, nici nu s-ar teme de unele reforme, doar cu condiția că aceste reforme ar ridica imaginea, ar ridica eficiența justiției și, nu în ultimul rând, ar acorda și anumite garanții sociale necesare justiției.”

Interviul integral îl puteți citi pe Europa Liberă.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rubla s-au depreciat brusc pe piața Forex vineri, după înăsprirea sancțiunilor americane care au vizat 50 de bănci rusești, inclusiv Gazprombank, care a devenit un „hub” pentru tranzacțiile cu gaze. Potrivit datelor LSEG, cursul dolarului a crescut aproape cu 3 ruble în doar câteva ore, atingând valoarea de 103,74 ruble, cel mai înalt nivel din martie 2022. Euro a depășit pentru prima dată 108 ruble în ultimele șase săptămâni, aproape atingând recordul anual.

Cursul yuanului pe Bursa din Moscova, unde tranzacțiile cu valute internaționale au fost oprite din cauza sancțiunilor, s-a apropiat de pragul de 14 ruble, un nivel nevăzut din octombrie anul trecut. La ora 13:45 MSK, moneda chineză era cotată la 13,99 ruble, cel mai mare nivel în ultimul an.

Noile sancțiuni impuse de Ministerul american de Finanțe sunt considerate cele mai semnificative de la primăvara anului 2022, când Sberbank și VTB au fost excluse din sistemul financiar global, a declarat expertul în domeniul sancțiunilor, George Voloshin.

Gazprombank, a treia bancă de stat după volmul activelor, fusese unul dintre ultimele „poduri financiare” între Rusia și restul lumii, menținând accesul la SWIFT și efectuând tranzacții în euro. Cu toate acestea, potrivit analiștilor de la banca de investiții „Sinara”, „plățile UE pentru resursele energetice prin Gazprombank vor deveni, cel mai probabil, imposibile” până la sfârșitul anului 2024, când va expira licența temporară a Ministerului de Finanțe al SUA. Rezervele de valută ale companiilor rusești, care au fost depozitate în afacere în loc să fie transferate pe conturile rusești, ar putea fi și ele afectate, potrivit „Digital Broker”, existând riscul să fie influențate zeci de miliarde de dolari din veniturile din valută ale afacerilor stocate în străinătate.

Noile sancțiuni ar putea provoca din nou probleme cu lichiditatea valutară, avertizează profesorul Evgheni Kogan de la Școala Superioară de Economie (VȘE). „Dacă rundele anterioare de sancțiuni au vizat plățile pentru importuri, acum Ministerul de Finanțe al SUA și-a îndreptat atenția asupra exporturilor rusești, și, o dată cu acestea, asupra fluxului de valută în țară.” Pachetul de sancțiuni include, de asemenea, un avertisment pentru băncile străine care lucrează cu „alternativa SWIFT” a Rusiei — Sistemul de Mesaje Financiare al Băncii Rusiei (SPFS). Aceasta înseamnă că „interacțiunile financiare cu contrapartidele ruse vor deveni mai complicate”, susțin analiștii de la Alfa Bank.

„Veniturile din exporturi ar putea scădea temporar, ceea ce face ca rubla să se deprecieze probabil în următoarele luni”, preconizează Kogan, având în vedere că dolarul ar putea ajunge la 105 ruble, iar yuanul ar putea atinge 15 ruble.