ANRE se victimizează în cazul creșterii prețului la carburanți. Pasează răspunderea către e o o altă înstituție

Fluctuațiile pe piețele și bursele internaționale atestă o creștere continuă a prețurilor la petrol și produsele petroliere derivate, fapt care influențează conjunctura prețurilor de pe piața internă. Cu o asemenea reacție a venit astăzi Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) la scumpirile de astăzi a benzinei, motorinei și gazului lichefiat.

ANRE, pe lângă faptul că se arată „neputincioasă” în problema creșterii prețurilor la carburanți se mai și victimizează și spune că „spre regret această situație este pe larg utilizată de diverse forțe politice, care deseori interpretează tendențios și speculativ atribuțiile și capacitățile de intervenție ale ANRE”.

„Drept urmare a ultimelor evoluții pe piața produselor petroliere, ANRE constată o abordare subiectivă și neargumentată, prezentă în spațiul public în raport cu rolul și atribuțiile funcționale ale Agenției la subiectul dat. În conformitate cu Legea privind piața produselor petroliere, „prețurile de comercializare cu amănuntul a produselor petroliere principale și a gazului lichefiat se stabilesc și se modifică numai reieșind din consumurile și cheltuielile aferente comercializării produselor respective, în conformitate cu standardele de contabilitate aplicabile, incluzând o rată de rentabilitate anuală, prevăzută în metodologia formării și aplicării prețurilor la produsele petroliere, care nu depășește 10%”, argumentează ANRE.

În acest context, ANRE spune că este abilitată cu dreptul de a licenția activitățile din piața produselor petroliere și monitorizarea respectării nivelului de rentabilitate prin efectuarea controalelor tematice și verificarea informațiilor prezentate de operatorii licențiați. ANRE reiterează că, în conformitate cu cadrul legal în vigoare, nu dispune de competențe și atribuții care ar permite Agenției să intervină direct în procesul de formare a prețurilor la produsele petroliere, care se stabilesc de către fiecare companie în parte, în baza principiilor de piață.

„Orice situație de monopol sau poziție dominantă pe o anumită piață poate fi subiect de investigare de către Consiliul Concurenței – organ abilitat prin lege cu competențele de rigoare. ANRE a prezentat instituției respective toate informațiile disponibile despre procesele ce au loc pe piața produselor petroliere. Pentru îmbunătățirea cadrului juridic în domeniu, ANRE a transmis în adresa Guvernului, Parlamentului și Președinției un șir de propuneri de modificare și completare a legislației sectoriale în vederea reglementării modului de formare a prețurilor la produsele petroliere pe piața internă”, mai declară ANRE.

Amintim că, astăzi petroliștii au afișat din nou prețuri majorate la carburanți. Scumpirile la carburanți din ultima perioadă au începutul la mijlocul lunii decembrie. Atunci prețurile au crescut în medie cu 60 de bani. La mijlocul lunii ianuarie au fost anunțate prețuri mai mari în medie cu un leu, iar pe parcursul lunii februarie, aceasta este a treia scumpire.

#pretul carburantilor #ANRE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.