Aproape 50% dintre români consideră că Moldova se apropie de România și de Uniunea Europeană

Aproape jumătate dintre cetățenii României consideră că Republica Moldova/Basarabia este mai apropiată de România și Uniunea Europeană, conform rezultatelor unui sondaj realizat de INSCOP la comanda News.ro. Într-un deceniu, procentul a scăzut ușor, de la peste 50% la 47,1%, indicând o perspectivă mai echilibrată asupra relațiilor Moldovei cu cele două entități.

Potrivit datelor, 15% dintre respondenți cred că Republica Moldova se apropie mai mult de Rusia și de Uniunea Eurasiatică, în timp ce 27,2% nu văd o apropieri semnificative nici de la est, nici de la vest. Sondajul a relevat și o scădere cu 10 procente a celor care cred că Moldova este mai apropiată de Rusia și Uniunea Eurasiatică.

Analiza socio-demografică evidențiază că persoanele peste 45 de ani, cei inactivi pasivi, locuitorii din București și din regiunea Nord-Est sau Nord-Vest consideră într-o proporție mai mare că Republica Moldova este mai apropiată de România și UE. În contrast, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, cei cu venituri mai ridicate și locuitorii din regiunea Sud-Est consideră că Moldova are o legătură mai strânsă cu Rusia și Uniunea Eurasiatică.

Întrebați cu privire la viitorul Republicii Moldova, 28,9% dintre respondenți cred că aceasta se va integra în Uniunea Europeană, în timp ce 16,5% consideră că se va uni cu România. Totuși, aproape o treime (29,7%) anticipează că situația va rămâne neschimbată.

Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, comentează că “cea mai semnificativă evoluție din ultimii 10 ani a percepției românilor cu privire la Republica Moldova este scăderea cu 10 procente a ponderii celor care declară că Basarabia este mai apropiată de Rusia”. El adaugă că opinia publică reflectă acum o evaluare mai realistă, conectată la evoluțiile pozitive din ultimii ani.

Sondajul de opinie a fost realizat în perioada 20-27 noiembrie, cu un eșantion de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categorii socio-demografice semnificative. Eroarea maximă admisă a datelor este de ±2,95%, la un grad de încredere de 95%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sondaj #moldoveni #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.