Aproape 50% dintre români consideră că Moldova se apropie de România și de Uniunea Europeană

14 Dec. 2023, 09:12
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
14 Dec. 2023, 09:12 // Actual //  bani.md

Aproape jumătate dintre cetățenii României consideră că Republica Moldova/Basarabia este mai apropiată de România și Uniunea Europeană, conform rezultatelor unui sondaj realizat de INSCOP la comanda News.ro. Într-un deceniu, procentul a scăzut ușor, de la peste 50% la 47,1%, indicând o perspectivă mai echilibrată asupra relațiilor Moldovei cu cele două entități.

Potrivit datelor, 15% dintre respondenți cred că Republica Moldova se apropie mai mult de Rusia și de Uniunea Eurasiatică, în timp ce 27,2% nu văd o apropieri semnificative nici de la est, nici de la vest. Sondajul a relevat și o scădere cu 10 procente a celor care cred că Moldova este mai apropiată de Rusia și Uniunea Eurasiatică.

Analiza socio-demografică evidențiază că persoanele peste 45 de ani, cei inactivi pasivi, locuitorii din București și din regiunea Nord-Est sau Nord-Vest consideră într-o proporție mai mare că Republica Moldova este mai apropiată de România și UE. În contrast, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, cei cu venituri mai ridicate și locuitorii din regiunea Sud-Est consideră că Moldova are o legătură mai strânsă cu Rusia și Uniunea Eurasiatică.

Întrebați cu privire la viitorul Republicii Moldova, 28,9% dintre respondenți cred că aceasta se va integra în Uniunea Europeană, în timp ce 16,5% consideră că se va uni cu România. Totuși, aproape o treime (29,7%) anticipează că situația va rămâne neschimbată.

Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, comentează că „cea mai semnificativă evoluție din ultimii 10 ani a percepției românilor cu privire la Republica Moldova este scăderea cu 10 procente a ponderii celor care declară că Basarabia este mai apropiată de Rusia”. El adaugă că opinia publică reflectă acum o evaluare mai realistă, conectată la evoluțiile pozitive din ultimii ani.

Sondajul de opinie a fost realizat în perioada 20-27 noiembrie, cu un eșantion de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categorii socio-demografice semnificative. Eroarea maximă admisă a datelor este de ±2,95%, la un grad de încredere de 95%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

04 Apr. 2025, 08:00
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
04 Apr. 2025, 08:00 // Actual //  Ursu Victor

Un nou episod pune pe jar justiția moldovenească. Acesta scoate la iveală un dosar de proporții, cu implicații între procurori, judecători, rețele criminale internaționale și bani dispăruți din Banca de Economii a Moldovei (BEM). Numele-cheie – Alexei Crăciun, un om (boschetar) decedat în 2014, dar actele sale  și numele său folosite ani întregi în calitate de persoană interpusă în afaceri dubioase cu protecția directă a fostului procuror de caz și actualul procuror general, Ion Munteanu.

Potrivit documentelor din dosar, „Crăciun a devenit, printr-o hotărâre judecătorească falsificată (dosar nr. 2-16139/13), proprietar al companiilor Alexus Plus și Proacvacom, care au contractat împrumuturi de 1,2 milioane de euro (Procuratura Anticorupție, în decembrie 2013, avea informații cine este beneficiarul efectiv al creditului de 1,2 milioane de euro de la BEM. Activitatea criminală nu a fost stopată la acea vreme avem persoana lichidată Alexei Crăciun și alte infracțiuni conexe n.a) milioane euro și 1,7 milioane euro de la BEM, credite nerambursate până în prezent, incluse într-un dosar penal care vizează rețele criminale conduse de Tverdohleb Eduard, Lambantu Ion, Drozd lurie, Gorincioi Alexei, Macari Ilona, precum și alte persoane publice neidentificate la moment de organul de urmărire penală, acționând prin înțelegeri prealabile şi de comun acord întru a obține ilicit beneficii financiare, prin deposedarea de active a proprietarului SRL ,,Proacvacom” Urechi Denis, împărțind rolurile între ei, fiecare avându-și rolul său strict stabilit, conform înțelegerii prealabile, prin înșelăciune şi abuz de încredere, prin intermediul registratorului de stat Dragomir Ala, au asigurat înregistrarea companiei SRL „Proacvacom” pe o persoana interpusă cu nume Alexei Crăciun, după care, prin utilizarea documentelor fictive în cadrul dosarului civil nr.2-16139/2013, au organizat adoptarea de către judecătorul Budei Nelea pronunțarea unei hotărâri false cu ulterioara punerea în executare a actului judecătoresc de dispoziție care nu corespundea adevărului, fiind lovit de nulitate absolută”.

Dosarul trebuia să fie pornit de Ion Muntean încă în 2015, însă acest lucru nu s-a întâmplat. Grupul de procurori a investigat 24 de dosare civile false, în care sunt incluse și patru dosare civile false care vizează și familia Damaschin. Infracțiunea constă în sustragerea de active și companii afiliate familiei Damaschin. Prejudiciul cauzat, la ziua de astăzi, este estimat la circa 100 de milioane de lei.

 

„Dosarul a fost falsificat de grupul de procurori condus de Ion Munteanu. Munteanu a condus cauza penală nr 2010978060 care ar fi falsificat intenționat probe în dosarul penal al ex-judecătorului Iurie Ţurcan, evitând să menționeze că Alexei Crăciun era decedat. Astfel, gruparea ar fi fost împiedicată să fie trasă la răspundere pentru un posibil omor premeditat, conform anchetei inițiate în 2025 de procurorul Tatiana Nadulișneac. Cauza penală 2025960006 trebuia pornită acum zece ani pentru a stopa activitatea criminală a organizației menționate mai sus.

Potrivit actului de pornire a urmăririi penale, faptele comise de rețeaua formată din Eduard Tverdohleb, Ion Lambantu, Iurie Drozd, Alexei Gorincioi şi alte persoane publice vizează escrocherie în proporții deosebit de mari (art.190 alin.(5) CP), cu prejudicii estimate la peste 40 milioane lei”, susține omul de afaceri, Alexei Damaschin.

Menționăm că Eduard Tverdohleb și Iurie Drozd, au părăsit Republica Moldova de aproximativ doi ani “pe motive de sănătate”, iar Ion Lambantu este învinuit pe câteva cauze penale aflate în procedură judiciară și în ancheta penală, aflându-se până când la libertate.

Investigația va ajunge și la compania Kelway Trading Limited, o companie cu conturi bancare în România, care aparținea unei rude a fostului procuror Eduard Maşnic. De pe conturile acesteia s-au făcut transferuri pe cardurile salariale ale unor înalți procurori, inclusiv Eduard Harunjen (a primit banii când era Procuror șef la Procuratura Anticorupție n.a) din cadrul Procuraturii Anticorupție și cinci deputați din precedentul Parlament al Republicii Moldova. Datele au fost transmise la Chișinău de autoritățile române prin intermediul DIICOT.

„Am depus plângere la DIICOT în dosarul Platon. La audieri s-a stabilit că Kelway Trading servește unui grup de procurori. Mecanismul funcționa în felul următor: 10% din creditele neperformante, care s-au acordat la BEM, ajungeau pe conturile companiei Kelway Trading”, a declarat Denis Urechi.

Din conturile Kelway Trading au fost plătiți circa 50.000 euro către Proacvacom între anii 2010‒2012, iar în 2013 firma a fost preluată fictiv de Crăciun. Documente bancare, ordonanțe ale CNA și PA confirmă legătura rețelelor criminale conduse de Tverdohleb Eduard, Lambantu Ion, Drozd lurie, cu Finance Trust Management (Belgia), entitate recunoscută civilmente responsabilă în dosarele BEM pe episodul SRL Alexus Plus.

De menționat, Alexei Damaschin a sesizat Consiliul Superior al Procurorilor despre neregulile lui Ion Munteanu. Însă controversa s-a întețit pe 6 noiembrie 2024, după ce patru membri CSP au susținut plângerea, considerând că există suficiente dovezi care ar indica o posibilă încălcare a legii de către Munteanu, iar 6 membri CSP au votat împotriva admiterii plângerii. Recent, la începutul lunii martie 2025, Curtea Supremă de Justiție a decis pregătirea dezbaterilor judiciare pe cazul Munteanu într-un proces de contencios administrativ inițiat de Alexei Damaschin. Acesta solicită anularea hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor, care i-a respins plângerea împotriva lui Ion Munteanu. Judecătoarea Diana Stănilă, raportor al cauzei, a admis validitatea procedurii și a solicitat CSP să transmită toate documentele și pozițiile oficiale privind motivarea respingerii.

Redacția BANI.MD l-a contactat telefonic pe Procurorul General, Ion Munteanu, însă până la momentul publicării acestui material, acesta nu a răspuns. Redacția va publica dreptul la replică al procurorului, în cazul în care acesta îl va solicita.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 
NO COMMENT | Exercițiu de simulare a procesului legislativ din Parlamentul European
NO COMMENT | Exercițiu de simulare a procesului legislativ din Parlamentul European
NO COMMENT | PREȘEDINTELE CEHIEI, PETR PAVEL, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA CHIȘINĂU
NO COMMENT | PREȘEDINTELE CEHIEI, PETR PAVEL, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA CHIȘINĂU
NO COMMENT | FEROVIARII AU IEȘIT DIN NOU LA PROTEST ÎN FAȚA GUVERNULUI ȘI PREȘEDINȚIEI
NO COMMENT | FEROVIARII AU IEȘIT DIN NOU LA PROTEST ÎN FAȚA GUVERNULUI ȘI PREȘEDINȚIEI
NO COMMENT | NOUA MINISTRĂ A DEZVOLTĂRII ECONOMICE ȘI DIGITALIZĂRII A DEPUS JURĂMÂNTUL
NO COMMENT | NOUA MINISTRĂ A DEZVOLTĂRII ECONOMICE ȘI DIGITALIZĂRII A DEPUS JURĂMÂNTUL
NO COMMENT | SALVATORII ATENŢIONEAZĂ DESPRE PERICOLELE INCENDIILOR DE VEGETAŢIE
NO COMMENT | SALVATORII ATENŢIONEAZĂ DESPRE PERICOLELE INCENDIILOR DE VEGETAŢIE
NO COMMENT | INTERVENŢIA POMPIERILOR LA LICHIDAREA INCENDIULUI DIN CAPITALĂ
NO COMMENT | INTERVENŢIA POMPIERILOR LA LICHIDAREA INCENDIULUI DIN CAPITALĂ