Arabia Saudită își arată colții. Lovește Rusia în plin cu valuri de petrol ieftin

01 Iun. 2025, 09:16
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
01 Iun. 2025, 09:16 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Organizația OPEC+ a decis sâmbătă, 31 mai 2025, să majoreze semnificativ producția de petrol cu încă 411.000 de barili pe zi începând din iunie, marcând a treia lună consecutivă de creșteri. În total, în doar trei luni, cartelul care reunește peste 30 de țări producătoare de petrol va adăuga pe piață 1,2 milioane de barili noi pe zi – cel mai mare val de creștere de la relaxarea restricțiilor din 2020.

Decizia a fost luată în ciuda opoziției ferme a Rusiei, care se teme de o prăbușire a prețurilor și de un nou șoc bugetar. Potrivit unor surse citate de Bloomberg, Arabia Saudită a insistat să promoveze această creștere pentru a răspunde solicitărilor administrației lui Donald Trump, care a cerut public prețuri mai mici la petrol.

Situația tensionată amintește de criza din 2020, când refuzul Rusiei de a reduce producția a dus la un conflict deschis cu Riadul. Atunci, saudiții au răspuns cu reduceri agresive de prețuri și o majorare bruscă a producției, ceea ce a provocat prăbușirea cotațiilor petrolului Brent până la 5-10 dolari pe baril, iar în unele cazuri chiar sub zero. Kremlinul a fost forțat să cedeze după o lună, revenind în OPEC+ și acceptând cele mai mari reduceri de producție.

Acum, Arabia Saudită vrea să accelereze planul de creștere a producției cu 2,2 milioane de barili pe zi, pe care inițial îl planificase până la finalul lui 2026. Riadul insistă ca noile volume să fie pompate deja din acest an, ceea ce ar putea duce la o scădere a prețului Brent până la 50-60 de dolari pe baril, estimează JP Morgan. Pentru Rusia, impactul va fi devastator: petrolul Urals se vinde deja cu o reducere de cel puțin 10 dolari față de Brent, ceea ce ar putea duce prețurile Urals la 40-50 de dolari.

Guvernul rus a bugetat pentru 2025 o medie a prețului Urals de 69,7 dolari, însă această prognoză a devenit nerealistă după ce, în martie, prețurile au coborât sub 60 de dolari, în aprilie au atins doar 54 de dolari, iar în mai au stagnat la puțin peste 50 de dolari.

Ministerul de Finanțe și Ministerul Economiei din Rusia au fost nevoite să ajusteze bugetul, estimând acum un preț mediu de 56 de dolari. Veniturile din petrol și gaze vor scădea astfel la 8,3 trilioane de ruble, față de 10,9 trilioane planificate, iar deficitul bugetar va crește de trei ori, de la 1,2 trilioane la 3,8 trilioane de ruble.

Analistul ING Warren Patterson estimează că Arabia Saudită are nevoie de un preț al petrolului de 90 de dolari pentru a-și echilibra bugetul, dar Riadul ar putea accepta și un preț mai mic dacă își crește semnificativ volumul de vânzări. Situația tensionată din OPEC+ indică riscul unei noi „războaie a prețurilor” care ar putea destabiliza întreaga piață mondială a petrolului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

20 Oct. 2025, 14:43
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
20 Oct. 2025, 14:43 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII