Argentina ar putea adopta dolarul pentru a calma inflaţia de 109

12 Iun. 2023, 05:00
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
12 Iun. 2023, 05:00 // Actual //  bani.md

Pesoul argentinian a avut o viaţă tumultoasă. În anii 1980 a fost detronat temporar de o nouă monedă numită austral. În anul 1991 pesoul a fost legat de dolar producând câţiva ani de prosperitate, decuplarea producându-se în haos. Acum moneda argentiniană este cea mai prost cotată din pieţele emergente, scrie Bloomberg.

Un economist argentinian cu ambiţii prezidenţiale propune o soluţie radicală: adoptarea dolarului. Javier Milei, în prezent congressman, spune că singura metodă de a opri inflaţia de 3 cifre este adoptarea oficială a dolarului. „Pesoul se topeşte precum gheaţa în Sahara”, a declarat acesta făcând aluzie la deprecierea rapidă a monedei. Pesoul argentinian şi-a pierdut jumătate din valoare în ultimul an.

Dacă Javier Milei va câştiga cursa prezidenţială în octombrie şi îşi va îndeplini angajamentul, Argentina va deveni cea mai mare economie dolarizată. Produsul său intern brut este de aproximativ cinci ori mai mare decât cel al Ecuadorului, în prezent cea mai mare economie care foloseste dolarul.
Adoptarea dolarului este considerată ca fiind o ultimă soluţie pentru ţările aflate în situaţii disperate. Argentina cu siguranţă se încadrează: Inflaţia a atins 109% în mai, iar rata dobânzii de referinţă a băncii centrale este de 97%, în timp ce economiştii se aşteaptă ca Argentina să intre în recesiune în 2023, ar fi a treia în cinci ani.

„Dolarizarea are loc deja”, spune Diana Mondino, economist şi profesor de finanţe. „Argentinienii economisesc în dolari şi fac tot mai multe tranzacţii în dolari.”

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

22 Iul. 2026, 17:56
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
22 Iul. 2026, 17:56 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.