Argentina ar putea adopta dolarul pentru a calma inflaţia de 109

Pesoul argentinian a avut o viaţă tumultoasă. În anii 1980 a fost detronat temporar de o nouă monedă numită austral. În anul 1991 pesoul a fost legat de dolar producând câţiva ani de prosperitate, decuplarea producându-se în haos. Acum moneda argentiniană este cea mai prost cotată din pieţele emergente, scrie Bloomberg.

Un economist argentinian cu ambiţii prezidenţiale propune o soluţie radicală: adoptarea dolarului. Javier Milei, în prezent congressman, spune că singura metodă de a opri inflaţia de 3 cifre este adoptarea oficială a dolarului. „Pesoul se topeşte precum gheaţa în Sahara”, a declarat acesta făcând aluzie la deprecierea rapidă a monedei. Pesoul argentinian şi-a pierdut jumătate din valoare în ultimul an.

Dacă Javier Milei va câştiga cursa prezidenţială în octombrie şi îşi va îndeplini angajamentul, Argentina va deveni cea mai mare economie dolarizată. Produsul său intern brut este de aproximativ cinci ori mai mare decât cel al Ecuadorului, în prezent cea mai mare economie care foloseste dolarul.
Adoptarea dolarului este considerată ca fiind o ultimă soluţie pentru ţările aflate în situaţii disperate. Argentina cu siguranţă se încadrează: Inflaţia a atins 109% în mai, iar rata dobânzii de referinţă a băncii centrale este de 97%, în timp ce economiştii se aşteaptă ca Argentina să intre în recesiune în 2023, ar fi a treia în cinci ani.

„Dolarizarea are loc deja”, spune Diana Mondino, economist şi profesor de finanţe. „Argentinienii economisesc în dolari şi fac tot mai multe tranzacţii în dolari.”

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Argentina #dolar #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.