Argentina ar putea adopta dolarul pentru a calma inflaţia de 109

Pesoul argentinian a avut o viaţă tumultoasă. În anii 1980 a fost detronat temporar de o nouă monedă numită austral. În anul 1991 pesoul a fost legat de dolar producând câţiva ani de prosperitate, decuplarea producându-se în haos. Acum moneda argentiniană este cea mai prost cotată din pieţele emergente, scrie Bloomberg.

Un economist argentinian cu ambiţii prezidenţiale propune o soluţie radicală: adoptarea dolarului. Javier Milei, în prezent congressman, spune că singura metodă de a opri inflaţia de 3 cifre este adoptarea oficială a dolarului. „Pesoul se topeşte precum gheaţa în Sahara”, a declarat acesta făcând aluzie la deprecierea rapidă a monedei. Pesoul argentinian şi-a pierdut jumătate din valoare în ultimul an.

Dacă Javier Milei va câştiga cursa prezidenţială în octombrie şi îşi va îndeplini angajamentul, Argentina va deveni cea mai mare economie dolarizată. Produsul său intern brut este de aproximativ cinci ori mai mare decât cel al Ecuadorului, în prezent cea mai mare economie care foloseste dolarul.
Adoptarea dolarului este considerată ca fiind o ultimă soluţie pentru ţările aflate în situaţii disperate. Argentina cu siguranţă se încadrează: Inflaţia a atins 109% în mai, iar rata dobânzii de referinţă a băncii centrale este de 97%, în timp ce economiştii se aşteaptă ca Argentina să intre în recesiune în 2023, ar fi a treia în cinci ani.

„Dolarizarea are loc deja”, spune Diana Mondino, economist şi profesor de finanţe. „Argentinienii economisesc în dolari şi fac tot mai multe tranzacţii în dolari.”

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Argentina #dolar #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”