ARK Invest, al celebrei investitoare Cathie Wood, vinde acţiuni Tesla în valoare de 110 milioane de dolari. MOTIVUL

13 Sept. 2021, 13:11
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
13 Sept. 2021, 13:11 // Bani și Afaceri //  MD Bani

Ark Investment, firma de investiţii fondată de Cathie Wood, a vândut recent o participaţie uriaşă la Tesla, alăturându-se unui grup de insideri care şi-au retras săptămâna aceasta deţinerile, pe măsură ce acţiunile producătorului auto continuă să îşi revină în urma performanţei slabe din 2021, scrie Forbes.

Conform rapoartelor de tranzacţie ale Ark, trei dintre fondurile firmei, incluzând aici şi ETF-ul Ark Innovation, au vândut 142.708 acţiuni Tesla, ceea ce reprezintă o participaţie de 108 milioane de dolari, la care se adaugă o altă serie de vânzări de 166 de milioane de dolari, începută la sfârşitul lunii iulie.

Noile tranzacţii vin la doar câteva zile după ce Wood a oferit un target de preţ de 3.000 de dolari pentru acţiunile Tesla (cu aproximativ 300% peste nivelurile actuale), investitoarea declarând că gigantul va beneficia de pe urma unei creşteri de 18 ori a vânzărilor de vehicule electrice până în 2025, scrie Ziarul Financiar.

Deşi au crescut cu circa 6% în ultima lună, acţiunile Tesla, evaluate în prezent la 754 de dolari, se află pe minus cu 15% faţă de maximul istoric atins în ianuarie.

Între timp, Wood nu este singurul investitor notabil care a vândut acţiuni Tesla din cauza rezultatelor obţinute pe bursă. Săptămâna aceasta, trei insideri, incluzând aici doi executivi de top ai Tesla, au decis să vândă acţiuni în valoare de 4 milioane de dolari.

Conform datelor agregate de Bloomberg, preţul mediu oferit de analişti pentru acţiunile Tesla este de 701 dolari, sugerând că preţul ar putea să scadă cu 8% de-a lungul următoarelor luni.

Tesla reprezintă 11% din portofoliul principalului fond al Ark Investment, care deţine 3,1 milioane de acţiuni, în valoare de 2,3 miliarde de dolari. Printre deţineri se mai găsesc companii precum platforma de videoconferinţe Zoom Video Communications, serviciul de streaming Spotify, exchange-ul cu expunere pe criptomonede Coinbase, producătorul de cipuri Nvidia şi UiPath, cel mai mare startup de IT pornit din România.

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!