Asociația Judecătorilor, după revocarea lui Clima: O mostră de eludare a principiilor fundamentale de drept

Vineri, 28 mai 2021, șeful statului, Maia Sandu l-a revocat pe Vladislav Clima din funcția de președinte al Curții de Apel Chișinău. Potrivit documentului, Consiliul Superior al Magistraturii ar fi încălcat procedurile și a admis un conflict de interese atunci când a propus numirea lui Clima în funcția de președinte al Curții de Apel Chișinău.

În acest sens, Asociația Judecătorilor din Republica Moldova, a emis un comunicat în care prezintă public argumente contra unei astfel de revocări.

În mesajul Asciației se scrie că „revocarea unilaterală președintelui de instanță de către Președintele Republicii Moldova cu neglijarea Consiliului Superior al Magistraturii reprezintă încă o mostră de eludare a principiilor fundamentale ale statului de drept privind separarea puterilor în stat și cel al independenței justiției. Încetarea mandatului de judecător, iar pe cale de consecință și a președintelui de instanță, presupune o procedură mai complicată decât numirea sau cel puțin o procedură echivalentă.”

Mai mult, Asociația califică acțiunea drept „o premisă fundamentală a independenței titularului mandatului în raport cu autoritățile care l-au numit în funcție.”

Mesajul Asociației Judecătorilor din Republica Moldova îl puteți citi integral în continuare:

Luând act de Decretul Președintelui Republicii Moldova și examinând situația creată, Asociația Judecătorilor din Republica Moldova, detașându-se de la persoana vizată, dar considerând absolut necesar de a puncta în principiu mai multe circumstanțe, Asociația Judecătorilor din Republica Moldova, emite următorul comunicat:

Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova din 28 mai 2021 privind revocarea Decretul Președintelui Republicii Moldova nr. 1747-VIII din 2 septembrie 2020 a fost încetat anticipat mandatul de președinte al Curții de Apel Chișinău.

Revocarea a fost dispusă pe motiv că ar fi devenit cunoscute „circumstanțe noi legate de modul de desfășurare a concursului” de selectare și promovare în funcția administrativă. Totodată remarcăm faptul că din motivarea Decretului Președintelui Republicii Moldova din 28 mai 2021 rezultă că măsura revocării nu are legătură cu modul de exercitare a mandatului de președinte sub aspectul capacităților manageriale sau a admiterii unor acțiuni culpabile.

Prin urmare, constatăm caracterul ilegal și abuziv al încetării anticipate a mandatului de președinte de instanță, fapt ce rezultă cu claritate atât din cadrul normativ intern, cât și din actele internaționale de referință.

Rolul președintelui de instanță a făcut obiectul preocupărilor la nivel internațional prin instituirea unor garanții minime în scopul asigurării stabilității și securității mandatului. Președintele instanței reprezintă instanța și pe ceilalți judecători, asigură funcționarea eficientă a instanței, îmbunătățind, astfel, serviciul adus societății, exercitând de asemenea și atribuții jurisdicționale.

În exercitarea mandatului, președintele instanței este independent și inamovibil. Încetarea anticipată a mandatului este posibilă doar în cazul unei grave încălcări a atribuțiilor funcționale sau atunci când magistratul nu mai poate exercita mandatul. Orice ingerințe admise asupra mandatului de președinte al instanței ce depășesc aceste repere, reprezintă prin definiție o limitare ilegală și abuzivă a independenței magistratului. Actele internaționale relevante prescriu ca o garanție fundamentală a securității mandatului administrativ al președintelui de instanță că atunci când judecătorii sunt numiți la șefia unei instanțe pentru un anumit mandat, aceștia trebuie să îndeplinească un mandat complet. Însăși instituirea termenului constituțional de 4 ani a mandatului de președinte de instanță reprezintă o garanție împotriva tentativelor abuzive ale puterilor legislativă și executivă, precum și a exponenților politicului de a înceta anticipat acest mandat, cu excepțiile prevăzute expres de lege.

În exercitarea atribuțiilor sale, președintele instanței va proteja independența și imparțialitatea instanței respective și a fiecărui judecător în parte. Pentru a putea realiza eficient dezideratele nominalizate, președintele instanței se bucură de aceleași garanții ale stabilității și securității mandatului administrativ instituite la nivel constituțional pentru mandatul de judecător. Prin urmare, revocarea din funcția de președinte de instanță judecătorească pe perioada exercitării mandatului reprezintă o măsură extraordinară care poate fi dispusă ca urmare a aplicării cel puțin a acelorași garanții și proceduri care s-ar aplica atunci când se analizează eliberarea din funcție a unui judecător obișnuit.

Mai mult, revocarea unilaterală președintelui de instanță de către Președintele Republicii Moldova cu neglijarea Consiliului Superior al Magistraturii reprezintă încă o mostră de eludare a principiilor fundamentale ale statului de drept privind separarea puterilor în stat și cel al independenței justiției. Încetarea mandatului de judecător, iar pe cale de consecință și a președintelui de instanță, presupune o procedură mai complicată decât numirea sau cel puțin o procedură echivalentă. Aceasta reprezintă o premisă fundamentală a independenței titularului mandatului în raport cu autoritățile care l-au numit în funcție.

Menționăm că, în Hotărârea nr.9 din 27.05.2003 cu privire la controlul constituționalității unor prevederi din legile cu privire la statutul judecătorilor şi cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, Curtea Constituțională a subliniat că Președintele țării nu va proceda la numirea sau la eliberarea din funcție a judecătorului fără a i se fi prezentat propunerea respectivă a Consiliului Superior al Magistraturii. Totodată, prin Hotărârea nr.11 din 27.04.2010, Curtea Constituțională a stabilit că „Procedurile privind numirea, promovarea, transferarea, demisia sau eliberarea din funcția de judecător, președinte şi vicepreședinte al instanței de judecată, într-o societate democratică, bazată pe principiul separării puterilor, trebuie să garanteze, pe de o parte, independența justiției, iar pe de altă parte, să excludă abuzurile puterii judecătorești de prerogativele sale. Anume pentru aceste considerente procedurile în cauză sunt organizate şi realizate conform Constituției Republicii Moldova, într-o manieră ce angajează obligatoriu Consiliul Superior al Magistraturii, ca organ ce exercită autoadministrarea judecătorească, şi o autoritate reprezentând altă putere – Președintele Republicii Moldova sau, după caz, Parlamentul.”

Prin urmare, ne exprimăm dezacordul cu modul în care a fost revocat anticipat mandatului președintelui Curții de Apel Chișinău, catalogând această acțiune ca un act de imixtiune în independența justiției și securitatea mandatului, fapt ce rezultă atât din cadrul legal intern – inclusiv jurisprudența Curții Constituționale a Republicii Moldova, cât și a standardelor internaționale. În acest fel se creează un precedent foarte periculos, care generează riscul aplicării prin analogie a astfel de decizii și în alte situații, ceea ce poate conduce la subminarea și anihilarea independenței puterii judecătorești și subordonarea acesteia.

Bani.md precizează că decretul de anulare poate fi contestat în termen de 30 de zile, cu cerere prealabilă adresată președintelui Republicii Moldova.

Vladislav Clima a fost numit, prin decretul semnat de Igor Dodon, în calitate de președinte la Curtea de Apel Chișinău pe data de 2 septembrie 2020, pe un termen de patru ani.

#Clima #Asociația Judecătorilor #Maia Sandu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.