Asociația „MOTIVAȚIE” la 20 de ani de activitate. „Ne putem mândri cu rezultatele noastre”

Asociația „MOTIVAȚIE” din Moldova împlinește 20 de ani de la fondare. Cu acest prilej asociația a prezentat principalele programe, serviciile și rezultatele de bază, implementate în tot acest timp.

„MOTIVAȚIE” a fost prima organizație din Republica Moldova care a pilotat și promovat metodologia Angajării Asistate la nivel de stat pentru a oferi servicii de înaltă calitate persoanelor cu dizabilități. În perioada 2013-2021 cu suportul MOTIVAȚIEI au fost angajate în câmpul muncii peste 292 de persoane cu dizabilități, iar 68 persoane cu dizabilități au fot ajutate să se încadreze la studii (2015-2021).

Ei sunt membrii fondatori ai MOTIVAȚIEI (Igor Meriacre, Nicolae Beșliu și Oxana Pisceanscaia), echipa de implementare a proiectelor și Consiliul de Administrare al Asociației. Oameni care au depus mult suflet, efort și curaj ca lucrurile să se schimbe spre bine în țara noastră, încet, dar sigur. Ei au fost pionerii schimbărilor din Republica Moldova.

Nicolae Beșliu, Președintele Asociației, a felicitat echipa și membrii Consiliului de Administrare cu aniversarea celor 20 de ani de activitate. El a remarcat că, pe parcursul acestei perioade, Asociația a realizat peste 50 de proiecte inovative și îndrăznețe, care au avut un impact pozitiv asupra vieții persoanelor cu dizabilități, a membrilor familiilor acestora, dar și întreaga societate:

„Am evoluat ca organizație și echipă în atingerea misiunii și obiectivelor propuse. Faptul că noi am avut atâtea proiecte și rezultate palpabile vorbește despre o echipă puternică. Ne putem mândri cu rezultatele noastre”, a concluzionat președintele Asociației.

#20 de ani de activitate #asociatia motivatie #persoane cu dizabilitati #Asociația Judecătorilor #angajare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Omul de afaceri Vasile Tofan, considerat un apropiat al partidului de guvernământ PAS, susține că Republica Moldova ar trebui să renunțe complet la raioane, pe care le consideră „inutile și anacronice”, în contextul în care tot mai multe competențe sunt transferate la nivel central.

Într-o analiză publică, Tofan afirmă că există „un consens aproape universal” privind depășirea modelului actual, mai ales după ce domenii-cheie precum asistența socială și medicina au fost centralizate, iar educația urmează același traseu. În aceste condiții, el se întreabă de ce autoritățile discută reducerea numărului de raioane de la 32 la circa 10, și nu eliminarea completă a acestui nivel administrativ.

Potrivit lui, Moldova este o excepție printre statele mici europene, unde structura administrativă include, de regulă, doar două niveluri central și local. El invocă exemple precum Lituania, Letonia, Estonia sau Irlanda, dar și state candidate la UE precum Albania și Muntenegru, care nu au un nivel regional ales.

Singurul argument real pentru menținerea raioanelor ar fi coordonarea proiectelor de infrastructură și accesarea fondurilor europene, însă Tofan susține că aceste funcții pot fi preluate de agenții regionale coordonate central, după modelul statelor baltice. În acest context, el compară rata de absorbție a fondurilor europene: Letonia ar avea circa 85% pentru perioada 2021–2027, în timp ce România ar fi la aproximativ 16%.

Tofan avertizează și asupra presiunii bugetare tot mai mari, menționând că 31% dintre angajații din Moldova sunt bugetari un nivel peste cel al unor state mult mai dezvoltate. În același timp, raportul dintre angajați și pensionari a ajuns la 1,1 la 1, „cea mai mică rată din Europa”, ceea ce ar împinge țara spre un posibil colaps bugetar.

În opinia sa, existența unui nivel administrativ intermediar ales generează birocrație, tensiuni politice și decizii lente, un „lux” pe care Moldova nu și-l mai permite în actualul context demografic și economic.

Ca alternativă, omul de afaceri propune municipalizarea în jurul centrelor raionale existente, prin comasarea satelor și transformarea acestora în poli regionali de dezvoltare. Modelul propus ar presupune un guvern central mai suplu și aproximativ 40 de municipalități puternice, inspirat din „formula baltică”.

În același timp, Tofan critică actuala abordare a autorităților, pe care o consideră prea timidă și concentrată pe aspecte „semantice”, precum denumirea noilor regiuni, în locul unor reforme structurale profunde.