Au crescut exporturile de ceasuri elveţiene. Ar putea înregistra un acord în acest an

Exporturile de ceasuri elveţiene au înregistrat în luna septembrie o creştere deosebit de puternică, ceea ce creşte şansele ca industria de orologerie din ţara cantoanelor să înregistreze un an record în 2022, transmite Bloomberg.

Datele statistice publicate joi de Federaţia Industriei Elveţiene de Orologerie arată că exporturile de ceasuri au crescut cu 19,1% în luna septembrie până la 2,23 miliarde franci (2,2 miliarde de dolari).

„Exporturile de ceasuri elveţiene au înregistrat o creştere deosebit de puternică în septembrie, atingând una din cele mai ridicate valori din istorie”, subliniază Federaţia Industriei Elveţiene de Orologerie.

Cu excepţia pieţei din Hong Kong, toate principalele pieţe pentru exporturile de ceasuri elveţiene au înregistrat creşteri puternice în luna septembrie, în special cele din SUA (creştere de 33,2%), Japonia (34,2%), Singapore (38,9%) şi Emiratele Arabe Unite (36,1%). Majoritatea celorlaltor pieţe importante au înregistrat şi ele creşteri de două cifre, inclusiv cele China (15%), Marea Britanie (18%), Germania (22,2%), Italia (12,9%) şi Coreea de Sud (14%).

Cele mai căutate au fost ceasurile cu preţuri mai mari de 3.000 de franci (2.987 dolari), cu o creştere de 24%, în timp ce ceasurile cu preţuri cuprinse între 500 şi 3.000 de franci au crescut cu 18%. În schimb, livrările de ceasuri cu preţuri cuprinse între 200 şi 500 de franci au scăzut cu 21%, scrie Agerpres.

În total, pe primele nouă luni, exporturile de ceasuri elveţiene au crescut cu 12,6% în ritm anual până la 18,1 miliarde de franci (18 miliarde de dolari).

Industria de orologerie reprezintă aproximativ 10% din exporturile totale ale Elveţiei şi asigură aproximativ 57.000 de locuri de muncă.

#ceasuri elvetiene #record #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața imobiliară globală intră într-o nouă etapă de risc, iar mai multe metropole se apropie de zona considerată bulă, potrivit raportului UBS Global Real Estate Bubble Index 2025. Miami conduce clasamentul mondial, cu un scor de 1,73 și depășește pragul de risc de 1,5, pe fondul creșterii continue a prețurilor locuințelor, în ciuda costurilor ridicate ale creditelor și a scăderii accesibilității. Tokyo, cu un scor de 1,59, și Zurich, cu 1,55, se află de asemenea în zona de risc, confirmând că marile centre economice rămân cele mai vulnerabile în fața unei posibile corecții.

Indexul UBS măsoară gradul de supraevaluare a piețelor pe baza raportului preț–venit, preț–chirie, evoluției creditării și ritmului construcțiilor. Orașele cu scor peste 1,5 sunt considerate în risc de bulă imobiliară, între 0,5 și 1,5 sunt supraevaluate, iar cele între -0,5 și 0,5 sunt evaluate corect. În 2025, cele mai multe orașe din index au înregistrat o scădere a riscului imobiliar, însă creșterile de prețuri în anumite piețe au împins câteva destinații în zona critică.

Miami rămâne cel mai fierbinte punct al pieței globale, cu o creștere reală de 1,9% a prețurilor locuințelor. Tokyo și Zurich au consemnat avansuri și mai mari, de 5,7%, respectiv 5%, care alimentează supraîncălzirea pieței. Alte orașe, deși nu depășesc pragul de bulă, sunt supraevaluate. Madrid este exemplul cel mai elocvent: a avut cea mai mare creștere reală a prețurilor, de 13,6% într-un singur an. Dubai, cu o creștere anuală de 11,1% și o scumpire totală de aproximativ 50% în ultimii cinci ani, rămâne în zona de risc ridicat, iar UBS avertizează că piața se poate răci în 2026 pe fondul creșterii ofertei.

La polul opus, unele piețe trec prin corecții puternice. Toronto, unul dintre cele mai scumpe orașe ale lumii, a înregistrat un declin real al prețurilor de 7,5%, reducându-și riscul de bulă. Hong Kong a avut o scădere chiar mai mare, de 7,9% și a ieșit din categoria piețelor supraevaluate și a intrat în zona „corect evaluată”. Corecții au fost raportate și în Vancouver, Frankfurt, Londra și San Francisco, pe fondul costurilor ridicate de finanțare și a unei cereri în scădere.

Raportul UBS indică o tendință mixtă: deși riscul de bulă scade la nivel global, anumite centre urbane continuă să se supraîncălzească, alimentate de investiții, migrație, infrastructură și reputația de destinații imobiliare premium.