Au crescut exporturile de ceasuri elveţiene. Ar putea înregistra un acord în acest an

Exporturile de ceasuri elveţiene au înregistrat în luna septembrie o creştere deosebit de puternică, ceea ce creşte şansele ca industria de orologerie din ţara cantoanelor să înregistreze un an record în 2022, transmite Bloomberg.

Datele statistice publicate joi de Federaţia Industriei Elveţiene de Orologerie arată că exporturile de ceasuri au crescut cu 19,1% în luna septembrie până la 2,23 miliarde franci (2,2 miliarde de dolari).

„Exporturile de ceasuri elveţiene au înregistrat o creştere deosebit de puternică în septembrie, atingând una din cele mai ridicate valori din istorie”, subliniază Federaţia Industriei Elveţiene de Orologerie.

Cu excepţia pieţei din Hong Kong, toate principalele pieţe pentru exporturile de ceasuri elveţiene au înregistrat creşteri puternice în luna septembrie, în special cele din SUA (creştere de 33,2%), Japonia (34,2%), Singapore (38,9%) şi Emiratele Arabe Unite (36,1%). Majoritatea celorlaltor pieţe importante au înregistrat şi ele creşteri de două cifre, inclusiv cele China (15%), Marea Britanie (18%), Germania (22,2%), Italia (12,9%) şi Coreea de Sud (14%).

Cele mai căutate au fost ceasurile cu preţuri mai mari de 3.000 de franci (2.987 dolari), cu o creştere de 24%, în timp ce ceasurile cu preţuri cuprinse între 500 şi 3.000 de franci au crescut cu 18%. În schimb, livrările de ceasuri cu preţuri cuprinse între 200 şi 500 de franci au scăzut cu 21%, scrie Agerpres.

În total, pe primele nouă luni, exporturile de ceasuri elveţiene au crescut cu 12,6% în ritm anual până la 18,1 miliarde de franci (18 miliarde de dolari).

Industria de orologerie reprezintă aproximativ 10% din exporturile totale ale Elveţiei şi asigură aproximativ 57.000 de locuri de muncă.

#ceasuri elvetiene #record #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.