Au crescut exporturile de ceasuri elveţiene. Ar putea înregistra un acord în acest an

Exporturile de ceasuri elveţiene au înregistrat în luna septembrie o creştere deosebit de puternică, ceea ce creşte şansele ca industria de orologerie din ţara cantoanelor să înregistreze un an record în 2022, transmite Bloomberg.

Datele statistice publicate joi de Federaţia Industriei Elveţiene de Orologerie arată că exporturile de ceasuri au crescut cu 19,1% în luna septembrie până la 2,23 miliarde franci (2,2 miliarde de dolari).

„Exporturile de ceasuri elveţiene au înregistrat o creştere deosebit de puternică în septembrie, atingând una din cele mai ridicate valori din istorie”, subliniază Federaţia Industriei Elveţiene de Orologerie.

Cu excepţia pieţei din Hong Kong, toate principalele pieţe pentru exporturile de ceasuri elveţiene au înregistrat creşteri puternice în luna septembrie, în special cele din SUA (creştere de 33,2%), Japonia (34,2%), Singapore (38,9%) şi Emiratele Arabe Unite (36,1%). Majoritatea celorlaltor pieţe importante au înregistrat şi ele creşteri de două cifre, inclusiv cele China (15%), Marea Britanie (18%), Germania (22,2%), Italia (12,9%) şi Coreea de Sud (14%).

Cele mai căutate au fost ceasurile cu preţuri mai mari de 3.000 de franci (2.987 dolari), cu o creştere de 24%, în timp ce ceasurile cu preţuri cuprinse între 500 şi 3.000 de franci au crescut cu 18%. În schimb, livrările de ceasuri cu preţuri cuprinse între 200 şi 500 de franci au scăzut cu 21%, scrie Agerpres.

În total, pe primele nouă luni, exporturile de ceasuri elveţiene au crescut cu 12,6% în ritm anual până la 18,1 miliarde de franci (18 miliarde de dolari).

Industria de orologerie reprezintă aproximativ 10% din exporturile totale ale Elveţiei şi asigură aproximativ 57.000 de locuri de muncă.

#ceasuri elvetiene #record #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.