Au crescut exporturile de ceasuri elveţiene. Ar putea înregistra un acord în acest an

Exporturile de ceasuri elveţiene au înregistrat în luna septembrie o creştere deosebit de puternică, ceea ce creşte şansele ca industria de orologerie din ţara cantoanelor să înregistreze un an record în 2022, transmite Bloomberg.

Datele statistice publicate joi de Federaţia Industriei Elveţiene de Orologerie arată că exporturile de ceasuri au crescut cu 19,1% în luna septembrie până la 2,23 miliarde franci (2,2 miliarde de dolari).

„Exporturile de ceasuri elveţiene au înregistrat o creştere deosebit de puternică în septembrie, atingând una din cele mai ridicate valori din istorie”, subliniază Federaţia Industriei Elveţiene de Orologerie.

Cu excepţia pieţei din Hong Kong, toate principalele pieţe pentru exporturile de ceasuri elveţiene au înregistrat creşteri puternice în luna septembrie, în special cele din SUA (creştere de 33,2%), Japonia (34,2%), Singapore (38,9%) şi Emiratele Arabe Unite (36,1%). Majoritatea celorlaltor pieţe importante au înregistrat şi ele creşteri de două cifre, inclusiv cele China (15%), Marea Britanie (18%), Germania (22,2%), Italia (12,9%) şi Coreea de Sud (14%).

Cele mai căutate au fost ceasurile cu preţuri mai mari de 3.000 de franci (2.987 dolari), cu o creştere de 24%, în timp ce ceasurile cu preţuri cuprinse între 500 şi 3.000 de franci au crescut cu 18%. În schimb, livrările de ceasuri cu preţuri cuprinse între 200 şi 500 de franci au scăzut cu 21%, scrie Agerpres.

În total, pe primele nouă luni, exporturile de ceasuri elveţiene au crescut cu 12,6% în ritm anual până la 18,1 miliarde de franci (18 miliarde de dolari).

Industria de orologerie reprezintă aproximativ 10% din exporturile totale ale Elveţiei şi asigură aproximativ 57.000 de locuri de muncă.

#ceasuri elvetiene #record #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că prima tranșă de 270 de milioane de euro din pachetul de asistență financiară promis de Uniunea Europeană nu a fost cheltuită prin bugetul de stat, ci a fost direcționată către proiecte și instituții care implementează programe în beneficiul Republica Moldova.

Întrebat în ce scopuri au fost utilizați banii, ministrul a precizat că este vorba, în principal, de granturi destinate studiilor, pregătirilor și proiectelor, care nu sunt reflectate ca cheltuieli directe în bugetul de stat. „Ele nu vin direct în buget. Vin în beneficiul țării, dar prin instituțiile care implementează proiecte”, a explicat Gavriliță.

Șeful de la Finanțe a menționat că nu deține toate detaliile tehnice privind distribuirea fondurilor, însă a subliniat că informațiile complete pot fi furnizate de instituțiile responsabile, inclusiv la solicitarea Parlamentul Republicii Moldova. „Colegiile au pregătirea necesară și vor oferi detalii atunci când acestea vor fi cerute”, a adăugat ministrul.

Potrivit lui Gavriliță, prima tranșă de 270 de milioane de euro a fost transferată și a intrat pe conturile Ministerul Finanțelor la data de 11 iunie. Asistența face parte din pachetul financiar mai amplu anunțat de Uniunea Europeană, în valoare totală de 19 miliarde de euro, destinat sprijinirii Republicii Moldova.