Au mai rămas două zile până la cel mai prestigios eveniment dedicat vinului. Consultă agenda Congresului Mondial al Viei și Vinului

Luni, 16 iunie, va fi dat startul Congresului Mondial al Viei și Vinului, care se desfășoară în premieră în Republica Moldova. La eveniment sunt așteptați peste 500 de participanți, cercetători, viticultori, oenologi, producători și decidenți politici din 51 de țări membre ale Organizației Internaționale a Viei și Vinului (OIV). Printre aceștia se numără John Barker, director general al OIV, Yvette van der Merwe, președinta OIV, Ludmila Catlabuga, ministra Agriculturii și Industriei Alimentare și alții.

La Congres vor participa și experți din Republica Moldova, care vor prezenta cele mai recente studii și rezultate ale cercetărilor aplicate în viticultură și vinificație, contribuind astfel la promovarea expertizei științifice locale pe plan internațional.

„Comunicările savanților noștri sunt aliniate tematicii Congresului și reflectă cele mai stringente provocări din viticultură, oenologie, economie și nutriție. Vom avea intervenții valoroase despre soiuri rezistente la schimbările climatice, viticultura de precizie, construirea lanțurilor valorice durabile în industria vinului, digitalizarea și automatizarea proceselor oenologice, cadrul legal privind producerea și promovarea băuturilor alcoolice. Un subiect de interes va fi și legătura dintre consumul responsabil de vin și sănătate, precum și utilizarea subproduselor vinicole în produse funcționale cu potențial benefic pentru organism. Discuțiile vor include și potențialul soiurilor autohtone, precum Rara Neagră și Feteasca Neagră, în contextul tendințelor actuale din industrie, precum viticultura de precizie, utilizarea datelor climatice pentru prevenirea bolilor viței-de-vie sau integrarea inteligenței artificiale în procesul de asamblare a vinurilor”, a menționat Gheorghe Arpentin, președinte al Comitetului Științific al OIV, profesor universitar și doctor habilitat în științe tehnice.

Congresul se va axa pe tema: „Trasarea viitorului vinului: Îmbrățișarea rezilienței, creșterea valorii, încurajarea inovației”. De asemenea, în cadrul evenimentului vor fi organizate patru paneluri de discuții, în cadrul cărora vor fi abordate peste 300 de teme de importanță mondială din sector. Dintre acestea, 29 vor fi prezentate de cercetători moldoveni din domeniul viticulturii și sectoarelor conexe.

Agenda și programul științific al evenimentului pot fi consultate AICI.

Sesiunile de discuții vor avea loc pe 16, 17 și 18 iunie, la Palatul Republicii din Chișinău și maib park. Pe lângă acestea, vor avea loc mai multe vizite tehnice la cele mai renumite vinării din Republica Moldova și o cină festivă.

Pachetele de participare pot fi procurate online, pe site-ul oficial al Congresului.

Tot cu ocazia evenimentului, Grădina Publică „Ștefan cel Mare” din Chișinău va fi amenajată cu zone foto și compoziții artistice tematice, iar pe Aleea Clasicilor va fi prezentată o expoziție cu cele mai reprezentative soiuri de viță-de-vie pentru țara noastră. Totodată, în prima zi a Congresului, 15 vinării din țară vor avea posibilitatea să prezinte în fata experților internaționali produsele vitivinicole care au obținut numeroase premii la concursuri internaționale.

Evenimentul este organizat de Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV), în colaborare cu Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV). Republica Moldova este membră a Organizației Internaționale a Viei și Vinului din 3 aprilie 2001, fiind prima țară din CSI care a aderat la OIV. În 2024, Organizația Internațională a Viei și Vinului a marcat 100 de ani, iar congresul din Moldova deschide cel de-al doilea centenar al organizației.

#Congresului Mondial al Viei și Vinului #program stiintific

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pe 29 iulie 1994, Parlamentul Moldovei a adoptat Constituția țării. Legea Supremă a fost modificată de mai multe ori, iar unii politicienii au încercat și nu ezită să mai folosească prevederile din document în scopuri proprii sau impuse de puteri străine.

Prima modificare a Legii Supreme a fost votată în 1996. Atunci s-a decis introducerea unor prevederi privind activitatea judecătorilor.

În anul 2000, aleșii poporului au decis că președintele trebuie ales de Parlament. Tot atunci, în Constituție s-a stipulat că șeful statului nu poate fi demis în ultimele 6 luni de mandat al Legislativului, oficialului i s-a acordat atribuția de a desemna premierul, s-au stipulat atribuțiile Guvernului, unele obligații ale Procuraturii și a s-a acordat membrilor Curții Constituționale dreptul de a stabili circumstanțele în care poate fi dizolvat Parlamentul sau demis președintele.

În anul 2001, în document s-a fixat că pedeapsa cu moartea este abolită, însă până în 2006 reglementarea stipula că excepții se pot aplica „decât numai pentru acte săvârşite în timp de război sau de pericol iminent de război și numai în condițiile legii”. Constituția a fost completată cu prevederi privind reținerea maximă pentru 72 de ore și arestul doar în baza mandatului emis de instanță. De asemenea, a fost punctat că nici o lege din Moldova nu poate suprima drepturile fundamentale ale omului.

Un an mai târziu, în Constituție au fost incluse prevederi privind dobândirea și retragerea cetățeniei, s-a stabilit că moldovenii nu pot fi extrădați sau expulzați din țară, au fost reglementate modalitățile de dobândire a azilului și de extrădare a străinilor. O altă noutate o reprezenta introducerea în Legea Supremă a regulilor de activitate pentru membrii Consiliului Superior al Magistraturii.

În 2003, documentul s-a completat cu reglementări privind autonomia Găgăuziei. De asemenea, a fost stabilit că pe lângă deputați, Guvernul, președintele și Adunarea Populară de la Comrat au dreptul la inițiativă legislativă.

Următoarele modificări au fost aplicate în 2016, când urmare a unei decizii emise de Curtea Constituțională, modificările din 2000 prin care președintele era ales de Parlament au fost declarate neconstituționale. Așadar, s-a reluat desfășurarea alegerilor prezidențiale.

În anul 2017, Constituția a fost completată cu prevederi privind atribuțiile Avocatului Poporului. O altă modificare din 2019 prevede că în unul dintre aliniatele legii supreme cuvântul „handicapați” se substituie, urmând să fie utilizată expresia „cu dizabilități”.

Printr-o modificare din anul 2022, Parlamentul a dispus noi reglementări privind activitatea judecătorilor, a fost stabilită componența Consiliului Superior al Magistraturii, modul de desemnare, numire și încetare a mandatului lor, inclusiv în bază de concurs.

Magistrații de la Curtea Constituțională au pus punct disputei despre limba vorbită în Moldova în anul 2023. Atunci, s-a punctat că în Legea Supremă a țării va fi stipulat că vorbim româna.

Ultima modificare a Constituției a fost aprobată prin referendumul din anul 2024. Atunci, cetățenii au votat că își doresc ca în document să fie indicat că parcursul european al țării noastre este ireversibil, iar în Legea Supremă a apărut un nou titlu – Integrarea Europeană. Reglementările introduse stabilesc că aderarea Moldovei la tratatele UE va fi decisă de Parlament, iar legile comunitare „au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare”.