Au transformat pasiunea într-o mică afacere de familie. Istoria tinerilor ce creează accesorii din piele la Orhei

Tinerii Ecaterina şi Profir Nicov din oraşul Orhei au pus pe picioare o afacere pentru a oferi consumatorilor produse din piele naturală: portmonee, genţi, centuri, cureluşe pentru ceas şi ecusoane confecţionate manual.

Profir a fost primul care a început să exploreze lumea pielăriei. Totul a pornit în anul 2019 de la o bucată de piele, care a fost transformată într-un portofel. Ecaterina a dorit să-şi ajute soţul şi a aplicat la Programul „Femei în Afaceri” pentru a-şi extinde activitatea. Finanţarea primită i-a permis procurarea a două maşini de cusut, accesorii pentru genţi, portofele şi centuri. De atunci a şi luat naştere compania Nicov Leather Craft.

Soții Nicov lucrează cot la cot și se completează reciproc. Ecaterina vine cu designul, iar Profir cu manopera. În rezultat obțin produse inedite şi individuale.

Compania livrează marfa în toată ţara, prin intermediul oficiului poştal, dar se deplasează şi în capitală când au mai multe comenzi. Tânăra antreprenoare susține că orice început este mai anevoios, însă doreşte să-şi construiască un viitor pentru familia ei în Republica Moldova şi să dezvolte această pasiune.

Între timp, a aplicat şi la alte instrumente de suport, gestionate de ODIMM, pentru a crea o pagină web unde vor fi promovate şi comercializate produsele handmade.

Sursa: ODIMM

#istorie de succes #afacere #Antreprenor #suport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actualul mecanism de subvenționare post-investiții aplicat în agricultură este unul depășit și a dus, de-a lungul anilor, la acumularea de restanțe semnificative la plata subvențiilor către fermieri. Oficialul promite, însă, că toate plățile restante vor fi onorate, iar sistemul va fi reformat fundamental, a declarat ministra Agriculturii, Ludmila Catlabuga.

„Mecanismul de subvenționare post-investiției, așa cum a fost aplicat ani la rând, de fapt a creat această acumulare an de an, care a pus presiune pe bugetul de stat și a generat restanțe. Am intrat în fiecare an cu fondurile AIPA împovărate de datorii. Un lucru cert vreau să-l menționez în fața fermierilor: ne vom onora obligațiile asumate și vor fi achitate aceste subvenții pentru care au fost efectuate investițiile în sector”, a declarat ministra Catlabuga.

Potrivit acesteia, problema nu este una nouă, ci una istorică, care s-a perpetuat din cauza întârzierilor în aprobarea bugetelor și a sistemului rigid de rambursare post-factum. „Această problemă nu a apărut acum. Să ne amintim, în 2015 bugetul de stat a fost aprobat abia în luna aprilie, iar agricultorii au rămas atunci în incertitudine. Situația s-a repetat și în perioada 2019–2021, când fermierii au cerut același lucru – achitarea la timp a subvențiilor”, a precizat ministra.

Catlabuga a recunoscut că modelul vechi a „povărat bugetul” și a creat incertitudine în sector, motiv pentru care Guvernul intenționează să treacă la un nou sistem de subvenționare preventivă, bazat pe obiective și rezultate, care să ofere fermierilor o mai mare stabilitate financiară.

„Da, poate într-adevăr e bine că programul nostru agricol a fost numit ironic ‘scris de un student din anul I’, pentru că e spus tare: trebuie să schimbăm acest concept. Vom implementa un program agricol comun, cu previzibilitate bugetară multianuală, care să treacă treptat de la subvenționarea post-investiții la una preventivă”, a adăugat ministra Agriculturii.

Acum cinci ani datoriile la subvenții se ridicau la 15% din totalulu fondului, iar în prezent acestea au ajuns la 90%.