Au transformat pasiunea într-o mică afacere de familie. Istoria tinerilor ce creează accesorii din piele la Orhei

Tinerii Ecaterina şi Profir Nicov din oraşul Orhei au pus pe picioare o afacere pentru a oferi consumatorilor produse din piele naturală: portmonee, genţi, centuri, cureluşe pentru ceas şi ecusoane confecţionate manual.

Profir a fost primul care a început să exploreze lumea pielăriei. Totul a pornit în anul 2019 de la o bucată de piele, care a fost transformată într-un portofel. Ecaterina a dorit să-şi ajute soţul şi a aplicat la Programul „Femei în Afaceri” pentru a-şi extinde activitatea. Finanţarea primită i-a permis procurarea a două maşini de cusut, accesorii pentru genţi, portofele şi centuri. De atunci a şi luat naştere compania Nicov Leather Craft.

Soții Nicov lucrează cot la cot și se completează reciproc. Ecaterina vine cu designul, iar Profir cu manopera. În rezultat obțin produse inedite şi individuale.

Compania livrează marfa în toată ţara, prin intermediul oficiului poştal, dar se deplasează şi în capitală când au mai multe comenzi. Tânăra antreprenoare susține că orice început este mai anevoios, însă doreşte să-şi construiască un viitor pentru familia ei în Republica Moldova şi să dezvolte această pasiune.

Între timp, a aplicat şi la alte instrumente de suport, gestionate de ODIMM, pentru a crea o pagină web unde vor fi promovate şi comercializate produsele handmade.

Sursa: ODIMM

#istorie de succes #afacere #Antreprenor #suport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării propune crearea Fondului Serviciului Universal, care va acoperi costurile generate de obligația de a menține servicii poștale de bază în toate localitățile țării, inclusiv acolo unde activitatea este nerentabilă. Mecanismul este prevăzut într-un proiect de modificare a Legii comunicațiilor poștale, expus pentru consultări publice și vizează în special susținerea furnizorului serviciului poștal universal – în prezent Î.S. „Poșta Moldovei”.

Potrivit notei informative, „asigurarea dreptului de acces la serviciu poștal universal (…) este o sarcină dificilă într-un mediu concurențial”, iar Poșta Moldovei „suportă pierderi semnificative din menținerea oficiilor neprofitabile în zonele rurale”. Numărul acestor oficii a crescut de la 500 în 2024 la 609 în primele nouă luni ale anului 2025, generând pierderi de circa 17 milioane de lei.

Autorii explică și efectul direct asupra tarifelor: „Pierderile generate de aceste oficii sunt acoperite din profitul altor activități comerciale ale FSPU. Acest mecanism forțează majorarea tarifelor pentru serviciile din sfera serviciului poștal universal, riscând să le facă mai scumpe și mai puțin accesibile decât cele ale furnizorilor privați, agravând situația financiară a FSPU.”

Fondul propus va fi alimentat din contribuții obligatorii ale furnizorilor de servicii poștale, de până la 1% din veniturile lor anuale. În 2024, veniturile totale ale operatorilor care ar putea contribui au fost de aproximativ 357,2 milioane de lei, ceea ce ar însemna circa 3,57 milioane de lei anual în fond. „Suficiența acestei sume (…) ar putea fi estimată numai după implementarea mecanismului de calculare”, se menționează în document. Dacă fondul nu va acoperi integral costurile, diferența ar putea fi compensată din bugetul de stat.

Proiectul introduce și reguli noi pentru piața livrării de colete, aflată în plină expansiune datorită comerțului online. De exemplu, companiile de curierat vor fi obligate să raporteze anual date despre venituri, numărul de colete procesate, angajați și subcontractanți, precum și tarifele publice practicate. Autoritatea de reglementare va putea evalua dacă anumite prețuri, mai ales la livrările transfrontaliere, sunt „nerezonabil de mari”. Totodată, comercianții vor trebui să ofere consumatorilor informații mai clare despre opțiunile și costurile de livrare.

Autorii arată că piața poștală „s-a transformat, fiind salvată de la declinul corespondenței tradiționale” prin creșterea coletelor generate de e-commerce. În același timp, în 2024 traficul poștal intern a scăzut cu 11,6%, iar cel internațional expediat – cu 63,9%.

Majoritatea prevederilor ar urma să intre în vigoare la două luni de la publicarea legii, iar mecanismele legate de Fondul Serviciului Universal – de la 1 ianuarie 2027.