Aurul verde se devalorizează! Exporturile de soia scad cu 89% în 2025

31 Mart. 2025, 10:38
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
31 Mart. 2025, 10:38 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Exporturile de produse din soia ale Republicii Moldova au înregistrat o scădere abruptă în primele luni ale anului 2025, semnalând posibile dezechilibre comerciale și riscuri pentru competitivitatea țării pe piețele internaționale. Conform unei analize a lui Iurie Rija, director executiv al Asociației Agrocereale, trendul descendent este vizibil atât în volumele, cât și în valorile tranzacțiilor cu boabe de soia, șrot și ulei de soia.

„După un vârf istoric în 2023, când Moldova a exportat peste 50 milioane de unități de produse din soia, începutul lui 2025 arată un declin alarmant, cu doar 1,69 milioane de unități exportate în primul trimestru. Este un semnal clar că trebuie regândită strategia comercială”, avertizează Rija.

Dacă importurile de soia s-au menținut la un nivel constant de aproximativ 58,83 milioane unități în perioada 2022–2024, exporturile au oscilat puternic. După o explozie în 2023, în 2024 exporturile au scăzut dramatic la 14,99 milioane unități, iar în 2025 au continuat să se prăbușească.

Aceeași tendință este observată și în valoarea în lei moldovenești: de la 510 milioane lei în 2023, la doar 29,2 milioane în 2025. Aceasta indică fie o pierdere de piețe, fie o presiune sporită din partea concurenței regionale.

Boabele de soia rămân produsul dominant, reprezentând peste 60% din exporturi în majoritatea anilor analizați. Totuși, Ucraina continuă să domine importurile Moldovei – peste 99% din soia importată provine de aici, o dependență care ar putea deveni problematică în context geopolitic.

La export, România, Elveția, Turcia și Liban au fost piețele-cheie, însă în 2025 volumul livrărilor către aceste destinații a scăzut considerabil.

Companii precum SC OLSEG-VT SRL, ALIONEXAGRO SRL și FLOAREA-SOARELUI COMERT SRL sunt lideri pe piața exportului de ulei și șrot de soia, iar performanța acestora dictează dinamica generală a sectorului. Totuși, în 2025, inclusiv aceste companii raportează scăderi semnificative ale volumelor și veniturilor.

„Este esențial să sprijinim aceste companii în extinderea portofoliului de piețe și să încurajăm procesarea locală pentru a crește valoarea adăugată a produselor exportate”, subliniază Iurie Rija.

Asociația Agrocereale propune o diversificare a piețelor externe, reducerea dependenței de un singur furnizor (Ucraina) și creșterea capacității de procesare internă a soiei. În plus, este necesară o mai bună integrare a Moldovei în lanțurile de aprovizionare europene, în special pe segmentul produselor cu valoare adăugată mare, cum ar fi uleiul ambalat și șrotul procesat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.