Autoritățile, cu ochii în soare. Pierd anual 29,3 mln USD în paradisuri fiscale. INFOGRAFIC

15 Mart. 2021, 11:05
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
15 Mart. 2021, 11:05 // Actual //  MD Bani

Echivalentul salariului anual al unei asistente medicale este pierdut într-un paradis fiscal în fiecare secundă. Anual, statele lumii pierd 427 miliarde USD din taxe și impozite, iar Republica Moldova nu face excepție. Pierderile anuale din taxe și impozite se cifrează la 29,3 mln USD, potrivit Tax Justice 2020.

Impozitul pierdut de la companii se cifrează la 28,4 mln USD anual – cota de impozitare în Republica Moldova este de 12%. Pierderile fiscale la fiecare impozit au o pondere de 1,48%. Pierderile din neplata impozitelor sunt echivalente cu 7% din bugetul pentru sănătate și de 4,5 din cheltuielile pentru educație. Neplata impozitelor de 29,3 mil. USD este echivalentă cu salariul a 5 876 asistente medicale.

„Țările cu venituri mai mici pierd mai mult de jumătate din ceea ce cheltuiesc în sănătate publică în fiecare an în paradisuri fiscale – asta este suficient pentru a acoperi salariile anuale a aproape 18 milioane de asistente medicale în fiecare an ”, a declarat Dereje Alemayehu, coordonator executiv la Alianța Globală pentru Justiție Fiscală.

În regiune, Ucraina are ratări din taxe și impozite în sumă de 621,3 mil. USD, România – 874,4 mil. USD, iar Federația Rusă – 4,7 miliarde USD. Cele mai mari ratări din taxe și impozite, la nivel mondial, le are Brazilia 15 miliarde USD, China 14,8 miliarde USD și Columbia 11,7 miliarde USD.

”În ultimii ani, discrepanța fiscală totală în Republica Moldova (diferența dintre veniturile de facto și cele potențiale) este estimată la aproximativ 7% din PIB. Astfel, din cauza existenței unei economii neobservate extinse, bugetul public anual nu încasează venituri în mărime de cel puțin 9-10 miliarde de lei. Suma veniturilor fiscale potențiale este însă mai mare, deoarece nu s-au luat în calcul pierderile din producția ilegală în economia națională. Cu toate acestea, este evidențiată creșterea rapidă a producției ascunse din sectorul formal (adică evaziunea fiscală), începând cu 2009, ca pondere și amploare în veniturile”, declara la lansarea studiului privind evaziunea fiscală, Rustam Romaniuc de la Expert – Grup.

Atunci când presiunea fiscală medie este relativ ridicată, contribuabilul poate alege să se sustragă acestei impozitări fie integral (intrând complet în economia subterană), fie parțial, practicând evaziunea fiscală, deși activitatea sa rămâne în economia oficială. Este destul de dificil să se stabilească un anumit prag cantitativ la care contribuabilul decide să evite impozitele.

Potrivit lui Romaniuc, acest prag depinde atât de sectorul de activitate, cât și de aspecte psihologice sau culturale care sunt greu de cuantificat. Trebuie menționat că în Moldova presiunea fiscală este percepută ca fiind mare. Totuși, în comparație cu alte țări de referință, presiunea fiscală pare a fi moderată: conform clasamentului „Doing Business 2020”, ponderea impozitelor totale în profit este de aproximativ 38,7%, în timp ce în România aceasta constituie doar 20,0%, iar în Ucraina – 45,2%. Percepția negativă în Moldova cu privire la presiunea fiscală ar putea fi explicată, pe de o parte, prin condițiile financiare precare și instabile ale multor agenți economici și, pe de altă parte, prin lipsa de încredere în instituțiile publice și percepția negativă privind rentabilitatea plății impozitelor (de exemplu, calitatea slabă a bunurilor și serviciilor publice). Mai mult, aceștia sunt factorii determinanți, care alimentează motivațiile agenților economici de a evita plata impozitelor și de a recurge la căi informale.

Ponderea taxelor în PIB-ul Republicii Moldova constituie – 17,3%. Cel mai ridicat nivel a fost în anul 2008 – 20,4%.

Realitatea Live

Conferința București-Chișinău „Identitate și valori culturale în context european” – Ediția a VI-a
11 Apr. 2025, 09:24
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
11 Apr. 2025, 09:24 // Actual //  Ursu Victor

În anul 2024, sistemul de educație timpurie din Republica Moldova a continuat să resimtă presiunea scăderii demografice și a infrastructurii insuficiente, arată datele publicate de Biroul Național de Statistică. Potrivit acestora, în instituțiile de educație timpurie erau înscriși 127,2 mii de copii, în scădere cu 2,4 mii față de anul precedent – o diminuare de aproape 2%, accentuată în special în mediul rural.

Cele 1469 de instituții active (cu 10 mai puține decât în 2023) funcționează majoritar în sectorul public (98,9%), iar aproape trei sferturi dintre ele se află în zonele rurale, unde și reculul demografic este cel mai pronunțat. Instituțiile private sunt doar 16 la număr, toate localizate în mediul urban.

Structura rețelei educaționale include 769 de creșe-grădinițe, 595 de grădinițe, 89 de școli-grădinițe, 14 centre comunitare și doar două creșe propriu-zise. Cele mai afectate de reorganizări au fost unitățile din categoriile creșe-grădinițe și grădinițe, fiecare cu câte două-trei închideri comparativ cu anul anterior.

Mai mult de jumătate dintre copii (51,7%) frecventează grădinițe urbane, iar predominanța băieților este ușoară (51,9%). Distribuția pe vârste indică un număr relativ echilibrat între grupele de 3–6 ani, cu vârsta de 5 ani fiind cea mai frecventă (22,5%).

În același timp, accesul la educație timpurie rămâne inegal. Dacă în mediul urban media este de 91 de copii la 100 de locuri, în rural cifra scade la 59. Cele mai aglomerate instituții se regăsesc în Chișinău (99 copii/100 locuri), iar cele mai relaxate – în raionul Leova, cu doar 37 de copii la 100 de locuri.

Procesul educațional se desfășoară preponderent în limba română (85,1% dintre copii), iar limba rusă este utilizată în proporție de 14,9%. În rândul copiilor înscriși se regăsesc și circa 2.000 de beneficiari cu nevoi speciale: 300 de copii cu dizabilități și 1.700 cu cerințe educaționale speciale.

În ceea ce privește personalul, în anul 2024 au fost angajate 30,7 mii de persoane, dintre care 12,5 mii în funcții didactice și de conducere. Educatorii reprezintă cea mai numeroasă categorie (77,8%), iar 91,4% dintre cadre au studii în domeniul pedagogiei. Totuși, personalul tânăr este în scădere: doar 11,3% au sub 30 de ani, față de 12,2% în 2023, ceea ce reflectă o îmbătrânire lentă, dar sigură, a corpului profesoral. Raportul mediu a fost de 13,1 copii la un educator, cu diferențe între urban (14,1 copii) și rural (12,2 copii).

Dotările materiale rămân modeste. Din cele 7,2 mii de computere existente, doar 72,2% sunt utilizate în scopuri educaționale, iar 89,3% au conexiune la internet. Doar una din cinci instituții dispune de sală sportivă, iar 61,5% – de sală muzicală. Supraaglomerarea rămâne o problemă: doar 4,7% dintre săli sunt utilizate de o singură grupă de copii.

Aceste date confirmă tendințele demografice negative și provocările sistemice din educația timpurie, inclusiv subfinanțarea infrastructurii, dezechilibrele urbane-rurale și necesitatea unei strategii coerente pentru atragerea și menținerea cadrelor didactice tinere.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!