Autoritățile de la drumuri vor să construiască un pod care a fost lăsat de izbeliște acum 30 de ani

Administrația de Stat a Drumurilor vrea să construiască un pod rutier de pe segmentul de druum Chișinău – Comrat – Giurgiulești. Construcția podului a fost abandonată acum 30 de ani, iar în prezent se circulă doar pe un singur sens.

Această inițiativă vine în urma unei probleme vechi de aproape trei decenii. Lucrările la acest pod au fost începute în anii 1990-1991, conform proiectului elaborat de Institutul de Stat „Moldghiproavtodor”, dar nu au fost finalizate, ceea ce a determinat circulația vehiculelor pe o jumătate de cale a podului, în timp ce cealaltă jumătate a rămas închisă.

Cu creșterea intensității traficului datorită datelor recent deschise pentru sectorul de drum M3 Porumbrei – Cimișlia, starea nesatisfăcătoare a podului de încrucișare de la km 41,96 a avut un impact negativ asupra siguranței circulației rutiere și a capacității portante. Prin urmare, reparația capitală a acestuia este imperativ necesară pentru a asigura circulația rutieră în condiții de siguranță, confort și eficiență.

Costul estimat al proiectului se ridică la aproximativ 51,2 milioane de lei fără TVA, iar termenul de execuție este prevăzut până la 31 decembrie 2024.

Obiectivul general al proiectului constă în reparația intersecției denivelate, inclusiv a podului de încrucișare, de la km 41,96, unde se intersectează cu drumul de însemnătate regională G122 (km 0,00).

Podul are o suprastructură cu o lungime de aproximativ 42 de metri, cu două deschideri de 21 de metri fiecare, susținute de grinzi simple rezemate.

#pod #constructie #licitatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.