Autoritățile de la drumuri vor să construiască un pod care a fost lăsat de izbeliște acum 30 de ani

Administrația de Stat a Drumurilor vrea să construiască un pod rutier de pe segmentul de druum Chișinău – Comrat – Giurgiulești. Construcția podului a fost abandonată acum 30 de ani, iar în prezent se circulă doar pe un singur sens.

Această inițiativă vine în urma unei probleme vechi de aproape trei decenii. Lucrările la acest pod au fost începute în anii 1990-1991, conform proiectului elaborat de Institutul de Stat „Moldghiproavtodor”, dar nu au fost finalizate, ceea ce a determinat circulația vehiculelor pe o jumătate de cale a podului, în timp ce cealaltă jumătate a rămas închisă.

Cu creșterea intensității traficului datorită datelor recent deschise pentru sectorul de drum M3 Porumbrei – Cimișlia, starea nesatisfăcătoare a podului de încrucișare de la km 41,96 a avut un impact negativ asupra siguranței circulației rutiere și a capacității portante. Prin urmare, reparația capitală a acestuia este imperativ necesară pentru a asigura circulația rutieră în condiții de siguranță, confort și eficiență.

Costul estimat al proiectului se ridică la aproximativ 51,2 milioane de lei fără TVA, iar termenul de execuție este prevăzut până la 31 decembrie 2024.

Obiectivul general al proiectului constă în reparația intersecției denivelate, inclusiv a podului de încrucișare, de la km 41,96, unde se intersectează cu drumul de însemnătate regională G122 (km 0,00).

Podul are o suprastructură cu o lungime de aproximativ 42 de metri, cu două deschideri de 21 de metri fiecare, susținute de grinzi simple rezemate.

#pod #constructie #licitatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața uleiului de floarea-soarelui se apropie de schimbări globale majore, pe fondul unei cereri în scădere și al creșterii presiunilor din partea ofertei, arată o analiză realizată de economistul Iurie Rija.

Potrivit expertului, în ultimele două săptămâni se observă o activitate extrem de redusă din partea cumpărătorilor, majoritatea adoptând o poziție de așteptare în anticiparea unor prețuri mai mici. Corecția descendentă a început deja să se manifeste pe piață.

Rija explică faptul că scumpirea uleiului de soia la bursa din Chicago nu a avut efecte reale asupra pieței fizice, deoarece creșterea bursieră a fost compensată de reducerea primelor comerciale. În paralel, cumpărătorii indieni evită contractele externe, întrucât uleiul produs local este cu circa 30 USD/tonă mai competitiv decât paritatea de import și este disponibil în volume mari.

În regiunea Mării Negre, stocurile de ulei de floarea-soarelui din Ucraina sunt în creștere în luna februarie, pe fondul livrărilor reduse și al unei cereri aproape inexistente din partea Europei. Pentru prima dată în ultimele trei luni, procesatorii ucraineni au început să vândă mai agresiv pe baza condiției CIF Turcia.

În schimb, procesatorii ruși manifestă prudență din cauza riscului majorării taxei de export cu 20–30 USD/tonă în martie, dar și din cauza problemelor logistice provocate de gheața din Marea Baltică, de pe fluviul Don și de condițiile meteo nefavorabile din estul Mării Negre.

Un alt factor major vine din America de Sud. Argentina a majorat suprafața cultivată cu floarea-soarelui cu circa 500 de mii de hectare, ceea ce ridică producția estimată la un nivel record de 7,7 milioane de tone, cu 1,6 milioane tone peste estimările anterioare. Această ofertă suplimentară compensează parțial pierderile din regiunea Mării Negre.

Mai mult, țările din Europa de Est au contractat deja peste 500 de mii de tone de semințe din Argentina — inclusiv aproximativ 54 de mii de tone pentru Republica Moldova. Uleiul rezultat ar urma să fie comercializat ca origine „Marea Neagră”, devenind concurent direct pentru produsele din Ucraina și Rusia pe piețele cheie din Turcia și India.

În aceste condiții, economistul consideră că șansele menținerii prețurilor la nivelurile anterioare sunt limitate. Printre puținii factori de susținere a pieței rămân marjele foarte reduse de procesare în Ucraina și Rusia și o posibilă majorare a taxei rusești la export.

Pentru a doua jumătate a sezonului 2025/26, disponibilul de semințe în Ucraina este estimat la un nivel similar sezonului precedent, chiar dacă recolta a fost mai mică, deoarece procesarea din prima parte a sezonului a fost redusă cu circa un milion de tone, o parte din capacități fiind redirecționate către rapiță și soia.

În opinia lui Iurie Rija, evoluția pieței va depinde în continuare de fluxurile comerciale globale, de dinamica exporturilor și de situația culturilor oleaginoase, inclusiv de reorientarea exporturilor canadiene de rapiță dinspre Europa către China.