Autoritățile le ușurează viața petroliștilor. A extinsă lista punctelor de frontieră pentru import

Lista punctelor vamale de trecere a produselor petroliere importate pe cale rutieră, feroviară și navală, se extinde. În acest sens, Cabinetul de miniștri a aprobat un proiect de lege, propus la inițiativa Ministerului Finanțelor, care prevede completarea punctelor de trecere a frontierei, prin care se permite introducerea produselor petroliere, cu: Giurgiulești-Galați, Cahul-Oancea, Sculeni-Sculeni, Mirnoe-Tabaki, Vulcănești-Vinogradovka și Giurgiulești-Reni (pe cale rutieră), Basarabeasca – Serpniovo-1 (pe cale feroviară) și Giurgiulești-Port (pe cale navală).

În prezent, se permite importul produselor petroliere pe cale ferată prin punctele de trecere la introducerea pe teritoriul vamal al Republicii Moldova: Ocnița, Cuciurgan, Etulia, Giurgiulești și Ungheni, iar prin intermediul mijloacelor de transport auto – doar prin punctele de trecere a frontierei Leuşeni–Albiţa, Tudora–Starokazacie, Otaci–Moghiliov–Podolski şi Pervomaisk–Cuciurgan.

Proiectul urmărește extinderea punctelor de trecere a frontierei destinate importului produselor petroliere și după expirarea stării de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova, în vederea asigurării decongestionării traficului de la punctele de trecere a frontierei utilizate în prezent pentru importul de produse petroliere.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#import #produse petroliere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria externă brută a Republicii Moldova a ajuns la 11,6 miliarde de dolari SUA la finele trimestrului III 2025 și a înregistrat o majorare de 12,4% față de începutul anului, arată datele publicate de Banca Națională a Moldovei în raportul privind Balanța de plăți

Majorarea, echivalentă cu 1,28 miliarde USD, a fost determinată atât de creșterea datoriei externe private, cu 725,6 milioane USD, cât și de avansul datoriei externe publice, cu 552,8 milioane USD. În consecință, raportul dintre datoria externă și Produsul Intern Brut s-a majorat cu 2,2 puncte procentuale, până la 58,9% din PIB.

Potrivit BNM, datoria externă pe termen lung continuă să dețină cea mai mare pondere în total, respectiv 73,9%, chiar dacă aceasta a crescut într-un ritm mai lent, de 9,6%, comparativ cu finele anului 2024. În același timp, datoria externă pe termen scurt a înregistrat un avans mult mai rapid, de 21,1%, ajungând să reprezinte 26,1% din totalul datoriei externe brute

La nivel structural, datoria externă publică a atins 4,87 miliarde USD, ceea ce reprezintă 42% din totalul datoriei externe, în ușoară creștere față de sfârșitul anului trecut. Aproape întreaga datorie publică externă este pe termen lung și constă, în principal, din împrumuturi și alocări de Drepturi Speciale de Tragere.

În pofida creșterii accelerate a datoriei, BNM subliniază că finanțarea externă rămâne relativ avantajoasă, costurile fiind menținute la niveluri reduse. Rata medie trimestrială implicită a dobânzii la datoria externă sub formă de împrumuturi și alocări de DST a coborât la 0,5%, un nivel considerat istoric scăzut.

Totodată, datele arată o diminuare de aproape trei ori a ratei de reînnoire a finanțării, ceea ce indică o reducere a atragerii de noi împrumuturi și o creștere a efortului de deservire a datoriei existente. În acest context, scadența medie implicită a datoriei externe pe termen lung a fost estimată la 7,3 ani, în ipoteza menținerii nivelului actual al rambursărilor.

Principalii creditori externi ai statului rămân Fondul Monetar Internațional și Grupul Băncii Mondiale, urmați de Comisia Europeană, Banca Europeană pentru Investiții și BERD, ceea ce confirmă dependența finanțării publice de instituțiile financiare internaționale.