Avarie devastatoare la gigantul termoenergetic din Chișinău! Un generator, pus pe brânci după o reparație de milioane

Generatorul de la blocul energetic nr. 3 al Termoelectrica s-a defectat la doar câteva săptămâni după finalizarea lucrărilor de reparație capitală. Centrala Electrică cu Termoficare numărul 3 din Chișinău este esențială pentru generarea de căldură și curent. Lucrările au fost efectuate de compania Horus, care a câștigat cu scandal licitația de reabilitare în luna iunie curent și a garantat calitatea reparației pe un termen de cel puțin doi ani, scrie jurnal.md.

vineri, 4 noiembrie, la ora 1 și 20 minute după miezul nopții a avut loc o avarie majoră la blocul energetic nr. 3 de la sursa nr. 1 a Termoelectrica. Această centrală este principala sursă de încălzire a orașului Chișinău, dar și cel mai mare producător local de energie electrică. Sursele ne-au comunicat că muncitorii Termoelectrica au încercat sa pornească blocul energetic nr.3 pentru a asigura următoarea etapă de conectare si încălzire a orașului. În timpul pornirii turbinei și generatorului după miezul nopții, ajungând la o sarcină de doar 18MW, s-ar fi produs o avarie devastatoare în interiorul generatorului, care a dus la oprirea a întregului bloc energetic. Avaria ar fi fost provocată de lucrările necalitative, executate de compania Horus. Mai exact, ar fi fost sparte tuburile de răcire ale garniturilor cu hidrogen, prin care a pătruns apa în generator, avariindu-l în totalitate.

Conform contractului semnat de Horus SRL si Termoelectrica, în valoare de aproape 5,4 milioane de lei, compania Horus s-a angajat să execute reparația capitală a generatorului cu scopul de a prelungi termenul de exploatare pentru o perioadă de cinci ani și a garantat calitatea lucrărilor pe un termen de minimum doi ani. Pe 25 octombrie curent, reprezentantul lui Horus, Mihai Godea, a confirmat finalizarea lucrărilor. După avaria de la CET-3, Termolectrica are un singur bloc funcțional la sursa numărul 1, care poate consuma combustibil de tip păcură.

Jurnaliștii de la jurnaltv au solicitat opinia Termoelectrica, însă compania le-a spus să trimită o solicitare în scris.

Horus, administrată de Valentin Balan, este deținută în proporție de 100% de compania britanică de tip off-shore ”PROMINVEST DEVELOPMENT LTD”. Aceasta avea doar doi angajați, dintre care administratorul off-shore-ului, Daniela Balan, este fiica lui Valentin Balan. De-a lungul anilor, ”Horus” a câștigat mai multe licitații cu statul, mai ales în perioada regimului Plahotniuc. Am solicitat o reacție de la această companie.

“Specialiștii noștri au executat în mod profesionist toate lucrările prevăzute de caietul de sarcini nr.129/22, fapt confirmat prin actul de constatare a finalizării lucrărilor contractate, semnat de membrii comisiei de recepție. Cât privește procesul tehnologic, vă recomandăm să cereți detalii la Termoelectrica. În prezent, echipa „Horus” dă dovadă de diligență și sprijin tehnic specialiștilor întreprinderii Termoelectrica pentru mai multe lucrări.”, se arată în răspunsul HORUS cu privire la incidentul de la Termoelectrica.

#avarie #minister #termoelectrica

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.