Avarie devastatoare la gigantul termoenergetic din Chișinău! Un generator, pus pe brânci după o reparație de milioane

Generatorul de la blocul energetic nr. 3 al Termoelectrica s-a defectat la doar câteva săptămâni după finalizarea lucrărilor de reparație capitală. Centrala Electrică cu Termoficare numărul 3 din Chișinău este esențială pentru generarea de căldură și curent. Lucrările au fost efectuate de compania Horus, care a câștigat cu scandal licitația de reabilitare în luna iunie curent și a garantat calitatea reparației pe un termen de cel puțin doi ani, scrie jurnal.md.

vineri, 4 noiembrie, la ora 1 și 20 minute după miezul nopții a avut loc o avarie majoră la blocul energetic nr. 3 de la sursa nr. 1 a Termoelectrica. Această centrală este principala sursă de încălzire a orașului Chișinău, dar și cel mai mare producător local de energie electrică. Sursele ne-au comunicat că muncitorii Termoelectrica au încercat sa pornească blocul energetic nr.3 pentru a asigura următoarea etapă de conectare si încălzire a orașului. În timpul pornirii turbinei și generatorului după miezul nopții, ajungând la o sarcină de doar 18MW, s-ar fi produs o avarie devastatoare în interiorul generatorului, care a dus la oprirea a întregului bloc energetic. Avaria ar fi fost provocată de lucrările necalitative, executate de compania Horus. Mai exact, ar fi fost sparte tuburile de răcire ale garniturilor cu hidrogen, prin care a pătruns apa în generator, avariindu-l în totalitate.

Conform contractului semnat de Horus SRL si Termoelectrica, în valoare de aproape 5,4 milioane de lei, compania Horus s-a angajat să execute reparația capitală a generatorului cu scopul de a prelungi termenul de exploatare pentru o perioadă de cinci ani și a garantat calitatea lucrărilor pe un termen de minimum doi ani. Pe 25 octombrie curent, reprezentantul lui Horus, Mihai Godea, a confirmat finalizarea lucrărilor. După avaria de la CET-3, Termolectrica are un singur bloc funcțional la sursa numărul 1, care poate consuma combustibil de tip păcură.

Jurnaliștii de la jurnaltv au solicitat opinia Termoelectrica, însă compania le-a spus să trimită o solicitare în scris.

Horus, administrată de Valentin Balan, este deținută în proporție de 100% de compania britanică de tip off-shore ”PROMINVEST DEVELOPMENT LTD”. Aceasta avea doar doi angajați, dintre care administratorul off-shore-ului, Daniela Balan, este fiica lui Valentin Balan. De-a lungul anilor, ”Horus” a câștigat mai multe licitații cu statul, mai ales în perioada regimului Plahotniuc. Am solicitat o reacție de la această companie.

„Specialiștii noștri au executat în mod profesionist toate lucrările prevăzute de caietul de sarcini nr.129/22, fapt confirmat prin actul de constatare a finalizării lucrărilor contractate, semnat de membrii comisiei de recepție. Cât privește procesul tehnologic, vă recomandăm să cereți detalii la Termoelectrica. În prezent, echipa „Horus” dă dovadă de diligență și sprijin tehnic specialiștilor întreprinderii Termoelectrica pentru mai multe lucrări.”, se arată în răspunsul HORUS cu privire la incidentul de la Termoelectrica.

#avarie #minister #termoelectrica

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Drumurile naționale vor beneficia în 2026 de finanțări de peste 1,82 miliarde de lei, bani prevăzuți pentru întreținerea și reparația celor aproape 6 000 de kilometri de trasee aflate în gestiunea statului. Asta prevede proiectul Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2026.

Autorii documentului asigură că accentul va fi pus pe siguranța traficului și pe menținerea carosabilului într-o stare bună. „Prioritare vor fi acțiunile referitoare la mentenanța condițiilor de circulație din punct de vedere a stării părții carosabile și siguranței la trafic”.

Pentru întreținerea curentă a drumurilor sunt planificate peste 611 milioane de lei. Cea mai mare parte, peste 412 milioane de lei, este destinată lucrărilor pe timp de vară, inclusiv reparațiilor la îmbrăcămintea asfaltică și din beton, dar și intervențiilor la poduri și podețe. Alte 100 de milioane de lei sunt rezervate pentru întreținerea pe timp de iarnă, pentru deszăpezire și combaterea poleiului, iar 99 de milioane de lei pentru lucrări periodice și măsuri de siguranță rutieră.

Reparațiile propriu-zise vor absorbi sume consistente. Aproximativ 294 de milioane de lei sunt prevăzute pentru reparații curente la drumuri și poduri, iar pentru reconstrucții și reabilitări capitale sunt planificate peste 397 de milioane de lei. Nota informativă indică faptul că în 2026 urmează să fie contractate lucrări pentru reparația a peste 210 kilometri de drumuri naționale.

Programul mai include 275 de milioane de lei pentru gestionarea drumurilor publice și aproape 75 de milioane de lei pentru proiectare, evaluări și alte cheltuieli conexe. O parte din bani vor merge și pentru reabilitarea unor porțiuni concrete de drum, precum sectoarele Cornești – Boghenii Noi – Năpădeni – M5, R35 – Baimaclia – Taraclia de Salcie – R32 sau R13 – Ivanovca – Izvoare – Ocolina – R14. Pentru aceste proiecte sunt planificate 100 de milioane de lei în 2026, însă valoarea totală a lucrărilor depășește 302 milioane de lei, diferența fiind acoperită prin angajamente de stat deja asumate.

În document se menționează că implementarea proiectului „va avea un impact pozitiv asupra infrastructurii rutiere, contribuind la asigurarea întreținerii corespunzătoare a rețelei rutiere naționale, îmbunătățind condițiile de drum și siguranța rutieră”.

Pentru comparație, în 2025, pentru executarea lucrărilor de întreținere și reparație a drumurilor publice naționale a fost alocat un buget de circa 2,59 miliarde de lei. Potrivit Raportului de executare a bugetului, prezentat de Administrația de Stat a Drumurilor, suma valorificată pentru toate lucrările executate a fost de aproximativ 2,51 miliarde de lei în perioada ianuarie–decembrie 2025, ceea ce reprezintă un nivel de realizare de 96,7%.

Anterior, economistul Veaceslav Ioniță a declarat că Guvernul încasează anual aproximativ 4 000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Potrivit lui, pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei.