Averea a miliardarului Warren Buffett a atins miercuri 100 de miliarde de dolari

Averea a miliardarului american Warren Buffett a atins miercuri 100 de miliarde de dolari, acțiunile Berkshire Hathaway urcând la un nivel record, transmite Reuters.

Averea netă a lui Buffett, calculată de revista Forbes, provine în cea mai mare parte din deținerea a aproape o șesime din grupul Berkshire, care valorează aproximativ 600 de miliarde de dolari.

Prețul acțiunilor Berkshire a crescut în luna martie, titlurile de clasă A depășind miercuri 400.000 de dolari.

Această creștere a avut loc după ce compania din Omaha, Nebraska, a anunțat în februarie că rezultatele din trimestrul patru s-au îmbunătățit în pofida pandemiei de coronavirus, în timp ce creșterea acțiunilor Apple și a altor titluri a alimentat o profit total de 35,8 miliarde de dolari.

Averea miliardarului Buffett, în vârstă de 90 de ani, ar fi fost mai mare dacă acesta nu ar fi început în 2016 să își doneze acțiunile către Fundația Bill & Melinda Gates și alte patru organizații de caritate ale familiei sale.

Buffett deținea anterior aproape o treime din Berkshire, iar donațiile sale au totalizat peste 37 de miliarde de dolari, atunci când au fost făcute.

Berkshire, o companie falimentară de texile atunci când a fost preluată de Buffett în 1965, deține în prezent peste 90 de afaceri, între care asigurătorul de mașini Geico și compania de căi ferate BNSF.

Unul dintre cei mai apreciați investitori, Buffett a fost odată cel mai bogat om din lume, dar a fost depășit de mai mulți alți directori de companii ale căror acțiuni au crescut mai rapid.

Potrivit Forbes, Buffett se află pe locul cinci în topul celor mai bogați oameni, după Jeff Bezos, Elon Musk, Bernard Arnault și familia sa și Bill Gates.

#Warren Buffet #Berkshire #bogații lumii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociația Patronală a Operatorilor de Transport Auto (APOTA) a venit cu o reacție la declarațiile ministrului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, privind situația transportului regulat de pasageri din Republica Moldova.

Potrivit APOTA, deși ministrul a recunoscut existența unei probleme majore – lipsa oricărui serviciu regulat de transport pentru populația din 347 de localități – folosirea acestei situații drept argument pentru elaborarea unui nou proiect de modificare a Codului transporturilor rutiere este „un neadevăr”.

Asociația susține că ministrul ar omite deliberat cauzele reale ale crizei, care nu țin exclusiv de prevederile Codului transporturilor rutiere, ci și de „corupția din cadrul Agenția Națională Transport Auto (ANTA)”, precum și de incapacitatea Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR) de a interveni prin instrumentele legale deja existente.

Totodată, APOTA afirmă că Vladimir Bolea a „uitat” să menționeze că unele prevederi ale Codului, care au favorizat actuala criză, au fost promovate chiar de MIDR în urmă cu doi ani și au fost dur criticate la acel moment de asociație, care a avertizat public asupra consecințelor negative.

În reacția sa, APOTA mai acuză ministerul că noua inițiativă de modificare a Codului transporturilor rutiere, la fel ca cea din 2023, ar contraveni Regulamentul UE nr. 1370, introducând restricții suplimentare privind modificarea rutelor regulate. Potrivit asociației, aceste restricții nu vor rezolva problema celor 347 de localități fără transport, ci se vor răsfrânge asupra rutelor existente, funcționale de zeci de ani.

APOTA susține că impactul acestor restricții nu a fost evaluat intenționat, întrucât scopul real al inițiativei ar fi „protejarea unor interese de grup ilegale”. În același context, asociația acuză ANTA că ar deschide noi rute regulate în favoarea unui transportator „protejat ani la rând de MIDR și ANTA”, fără legătură cu localitățile rămase fără transport.

Potrivit APOTA, noile curse ar fi, de fapt, „curse-clonă”, lansate cu aproximativ 15 minute înaintea unor rute istorice, cu scopul de a le scoate de pe piață.

În concluzie, APOTA afirmă că problemele reale ale populației și deficitul major de transport regulat sunt folosite de MIDR „ca ambalaj” pentru promovarea unor noi scheme, similare celor invocate anterior sub pretextul „fiscalizării” și „digitalizării”, în cazul proiectelor e-GPS și e-bilet.

Asociația subliniază că deficitul de transport din cele 347 de localități nu poate fi soluționat prin actuala inițiativă de modificare a Codului transporturilor rutiere și cere autorităților să renunțe la măsuri care ar afecta rutele existente, fără a rezolva problema de fond.