Averea a miliardarului Warren Buffett a atins miercuri 100 de miliarde de dolari

Averea a miliardarului american Warren Buffett a atins miercuri 100 de miliarde de dolari, acțiunile Berkshire Hathaway urcând la un nivel record, transmite Reuters.

Averea netă a lui Buffett, calculată de revista Forbes, provine în cea mai mare parte din deținerea a aproape o șesime din grupul Berkshire, care valorează aproximativ 600 de miliarde de dolari.

Prețul acțiunilor Berkshire a crescut în luna martie, titlurile de clasă A depășind miercuri 400.000 de dolari.

Această creștere a avut loc după ce compania din Omaha, Nebraska, a anunțat în februarie că rezultatele din trimestrul patru s-au îmbunătățit în pofida pandemiei de coronavirus, în timp ce creșterea acțiunilor Apple și a altor titluri a alimentat o profit total de 35,8 miliarde de dolari.

Averea miliardarului Buffett, în vârstă de 90 de ani, ar fi fost mai mare dacă acesta nu ar fi început în 2016 să își doneze acțiunile către Fundația Bill & Melinda Gates și alte patru organizații de caritate ale familiei sale.

Buffett deținea anterior aproape o treime din Berkshire, iar donațiile sale au totalizat peste 37 de miliarde de dolari, atunci când au fost făcute.

Berkshire, o companie falimentară de texile atunci când a fost preluată de Buffett în 1965, deține în prezent peste 90 de afaceri, între care asigurătorul de mașini Geico și compania de căi ferate BNSF.

Unul dintre cei mai apreciați investitori, Buffett a fost odată cel mai bogat om din lume, dar a fost depășit de mai mulți alți directori de companii ale căror acțiuni au crescut mai rapid.

Potrivit Forbes, Buffett se află pe locul cinci în topul celor mai bogați oameni, după Jeff Bezos, Elon Musk, Bernard Arnault și familia sa și Bill Gates.

#Warren Buffet #Berkshire #bogații lumii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul recunoaște negru pe alb, într-un document oficial, că datoria publică a Republicii Moldova este extrem de vulnerabilă la șocuri valutare și la dobânzi, iar un singur scenariu negativ poate arunca indicatorii peste limitele „de siguranță” asumate public

Potrivit Programului „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2026–2028)”, care va fi aprobat în ședința de guvernului, peste 62% din datoria de stat este denominată în valută, iar mai mult de jumătate din întreg portofoliul este expus la euro și dolar. Ministerul Finanțelor admite că o depreciere severă a leului ar lovi direct în buget, majorând automat datoria exprimată în lei și costurile de deservire, fără nicio decizie politică suplimentară.

Un alt detaliu alarmant este că aproape o treime din datoria totală ajunge la scadență într-un singur an, iar la datoria internă situația este mult mai gravă, peste 70% trebuie refinanțată anual. Asta înseamnă că statul trăiește permanent „din rostogolire”, dependent de bunăvoința pieței și de apetitul investitorilor pentru titluri pe termen scurt.

Documentul mai arată că 56,8% din datoria statului are dobândă variabilă, iar 59% din datorie va fi refixată la dobânzi noi în decurs de un an. Cu alte cuvinte, orice creștere a ratelor pe piață se transferă aproape instantaneu în cheltuieli bugetare mai mari – exact într-o perioadă cu deficite de peste 5% din PIB.

Ministerul Finanțelor mai recunoaște o dependență critică faptului că 90% din datoria externă este deținută de creditori multilaterali, iar finanțarea bugetului se bazează masiv pe împrumuturi de la UE, FMI și băncile internaționale. Fără acest sprijin extern, documentul avertizează explicit că apare riscul insuficienței surselor pentru acoperirea cheltuielilor deja angajate.

În privința datoriei interne, aproape 99% din finanțarea internă va veni din emisiuni de valori mobiliare de stat, într-o piață unde sectorul bancar rămâne principalul cumpărător. Ministerul admite că, capacitatea pieței interne de a absorbi volume tot mai mari de VMS este limitată, iar orice șoc economic poate bloca finanțarea deficitului.

Concluzia implicită a documentului este că datoria este „sustenabilă” doar atâta timp cât nu se întâmplă nimic rău, nici depreciere valutară majoră, nici dobânzi mai mari, nici retragerea sprijinului extern. În caz contrar, chiar Ministerul Finanțelor avertizează că indicatorii pot scăpa rapid de sub control, împingând datoria mult peste limitele asumate public.