Averea a miliardarului Warren Buffett a atins miercuri 100 de miliarde de dolari

Averea a miliardarului american Warren Buffett a atins miercuri 100 de miliarde de dolari, acțiunile Berkshire Hathaway urcând la un nivel record, transmite Reuters.

Averea netă a lui Buffett, calculată de revista Forbes, provine în cea mai mare parte din deținerea a aproape o șesime din grupul Berkshire, care valorează aproximativ 600 de miliarde de dolari.

Prețul acțiunilor Berkshire a crescut în luna martie, titlurile de clasă A depășind miercuri 400.000 de dolari.

Această creștere a avut loc după ce compania din Omaha, Nebraska, a anunțat în februarie că rezultatele din trimestrul patru s-au îmbunătățit în pofida pandemiei de coronavirus, în timp ce creșterea acțiunilor Apple și a altor titluri a alimentat o profit total de 35,8 miliarde de dolari.

Averea miliardarului Buffett, în vârstă de 90 de ani, ar fi fost mai mare dacă acesta nu ar fi început în 2016 să își doneze acțiunile către Fundația Bill & Melinda Gates și alte patru organizații de caritate ale familiei sale.

Buffett deținea anterior aproape o treime din Berkshire, iar donațiile sale au totalizat peste 37 de miliarde de dolari, atunci când au fost făcute.

Berkshire, o companie falimentară de texile atunci când a fost preluată de Buffett în 1965, deține în prezent peste 90 de afaceri, între care asigurătorul de mașini Geico și compania de căi ferate BNSF.

Unul dintre cei mai apreciați investitori, Buffett a fost odată cel mai bogat om din lume, dar a fost depășit de mai mulți alți directori de companii ale căror acțiuni au crescut mai rapid.

Potrivit Forbes, Buffett se află pe locul cinci în topul celor mai bogați oameni, după Jeff Bezos, Elon Musk, Bernard Arnault și familia sa și Bill Gates.

#Warren Buffet #Berkshire #bogații lumii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia a redus agresiv prețul petrolului livrat către India, până la 22–25 de dolari pe baril, în încercarea de a vinde volume respinse de rafinăriile indiene din cauza sancțiunilor impuse de administrația președintelui SUA Donald Trump, relatează Financial Times, citând un fost top-manager din sectorul energetic rus.

Potrivit Ministerul Dezvoltării Economice al Rusiei, prețul mediu de export al sortimentului Urals a coborât în decembrie la 39 $/baril, cel mai scăzut nivel de la pandemie. În ianuarie, cotațiile au scăzut și mai mult — la 34–36 $ la mijlocul lunii și 36–38 $ spre final. Reducerile aplicate petrolului rusesc au depășit 25 $/baril, iar pentru unele loturi au ajuns aproape de 40 $, indică datele FT.

„Dacă SUA vor înăspri și mai mult sancțiunile, singura cale prin care vom putea vinde petrol va fi prin conducte”, a declarat sursa citată. În afara perioadei pandemiei din 2020, Rusia a mai vândut petrol la 22–25 $/baril doar în 2003.

India își reduce treptat importurile din Rusia, accelerând diversificarea surselor. Conform Bloomberg, livrările medii zilnice către porturile indiene au scăzut în decembrie la aproximativ 1,2 milioane barili/zi — minimul ultimilor peste trei ani — iar în primele 25 de zile din ianuarie la 1,12 milioane barili/zi. În 2025, media zilnică a importurilor a fost de 1,8 milioane barili, a declarat ministrul indian al petrolului, Hardeep Puri.

De la 21 ianuarie, a intrat în vigoare și interdicția UE privind importul de produse petroliere obținute din petrol rusesc. Uniunea Europeană era anterior un destinatar important al carburanților rafinați în India, iar autoritățile de la New Delhi anticipează noi reduceri ale achizițiilor din Rusia.

Între timp, în largul Indiei s-au adunat numeroase petroliere cu țiței rusesc care nu își pot vinde încărcăturile, deoarece porturile locale refuză recepția. Din august, după ce SUA au dublat la 50% tarifele aplicate Indiei pentru a descuraja importurile de petrol rusesc, volumele stocate pe nave au crescut cu circa 60 de milioane de barili, potrivit Bloomberg.

Sancțiunile erodează treptat veniturile bugetare ale Rusiei, avertizează Vakhtang Partswania: diminuarea „rentei petroliere” face ca fiecare rublă suplimentară de venit să coste mai mult economiei, prin profitabilitate mai scăzută, investiții reduse și presiune crescută asupra sectorului energetic, amplificând riscurile macroeconomice pe termen lung.