Avia Invest a investit în Aeroport mai mult din activitatea curentă, director adjunct APP

Concesionarul Aeroportului Internaţional Chişinău, compania Avia Invest, a efectuat pe parcursul anilor precedenți investiții mai mult din resursele activității curente și din resurse care au constitui obiect al unor contracte de împrumut.

Acest lucru a fost confirmat de către directorul adjunct al Agenției Proprietății Publice, Mihail Soțchi, care a răspuns, în plenul Parlamentului, la o întrebare a deputatei Platformei Demnitate și Adevăr, Arina Spătaru.

Mihail Soțchi a precizat că răspunsul nu vizează situația din anul 2020, pentru care nu s-au făcut încă totalurile.

La întrebarea Arinei Spătaru: „Cât constituie investiţiile proprii ale concesionarului în Aeroportul Chişinău, până în anul 2019”, Mihail Soțchi a precizat că la prima etapă, în perioada 2013-2015, conform contractului, urmau să fie investiți puțin peste 45 de milioane de euro. Investiţii efective în prima perioadă, până pe 31 decembrie 2017, când a fost lansată a doua etapă, au fost în sumă de 51 de milioane de euro. Totodată, Comisia de monitorizare a recepționat lucrări concesionare în sumă de 48 milioane de euro, ceea ce constituie un surplus al investiţiilor de peste trei milioane de lei, a mai spus directorul adjunct al Agenției Proprietății Publice.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.