Avia Invest a investit în Aeroport mai mult din activitatea curentă, director adjunct APP

Concesionarul Aeroportului Internaţional Chişinău, compania Avia Invest, a efectuat pe parcursul anilor precedenți investiții mai mult din resursele activității curente și din resurse care au constitui obiect al unor contracte de împrumut.

Acest lucru a fost confirmat de către directorul adjunct al Agenției Proprietății Publice, Mihail Soțchi, care a răspuns, în plenul Parlamentului, la o întrebare a deputatei Platformei Demnitate și Adevăr, Arina Spătaru.

Mihail Soțchi a precizat că răspunsul nu vizează situația din anul 2020, pentru care nu s-au făcut încă totalurile.

La întrebarea Arinei Spătaru: „Cât constituie investiţiile proprii ale concesionarului în Aeroportul Chişinău, până în anul 2019”, Mihail Soțchi a precizat că la prima etapă, în perioada 2013-2015, conform contractului, urmau să fie investiți puțin peste 45 de milioane de euro. Investiţii efective în prima perioadă, până pe 31 decembrie 2017, când a fost lansată a doua etapă, au fost în sumă de 51 de milioane de euro. Totodată, Comisia de monitorizare a recepționat lucrări concesionare în sumă de 48 milioane de euro, ceea ce constituie un surplus al investiţiilor de peste trei milioane de lei, a mai spus directorul adjunct al Agenției Proprietății Publice.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.