Banca centrală a Rusiei a dat drumul la tiparniță – 260 miliarde de ruble pentru buget

09 Nov. 2022, 10:04
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
09 Nov. 2022, 10:04 // Actual //  bani.md

Autoritățile financiare ruse continuă să emită sute de miliarde de ruble, folosind „tiparnița” pentru a închide găurile în bugetul și bilanţurile corporaţiilor de stat.

În octombrie, Ministerul Finanțelor și Banca Centrală au vărsat 259,7 miliarde de ruble în trezoreria federală ca urmare a manipulărilor cu banii Fondului Național de Asistență Socială, o „pernă” de petrol și gaze pe care guvernul o acumulează din 2017, stocând în rezerve veniturile din vânzări, scrie moscowtimes.eu.

Luna trecută, din fond au fost vândute 3,455 miliarde euro, 375 milioane lire sterline și 63,572 miliarde yeni japonezi, a informat marți Ministerul Finanțelor.

Cumpărătorul acestor monede a fost Banca Centrală Rusă, pe care le-a convertit în ruble. Fondurile primite au fost transferate „într-un singur cont al bugetului federal pentru a-și finanța deficitul”, a spus Ministerul de Finanțe într-un comunicat.

Aceste operațiuni sunt în esență doar o emisie de bani, scriu analiștii MMI.

Euro, lire sterline și yeni din fond sunt înghețate din cauza sancțiunilor occidentale și nici Ministerul Finanțelor, nici Banca Centrală nu pot efectua operațiuni reale cu aceștia. Cele două departamente pur și simplu sunt de acord că banii blocați și-au schimbat proprietatea: de facto s-au mutat dintr-un buzunar de stat în altul – de la fond la rezervele de aur ale Băncii Centrale. Acesta din urmă, pentru conversia valutară, emite ruble în suma necesară.

Operațiunile monedele din fond s-au desfășurat în acest mod încă din primele luni de război, iar primii destinatari ai „rublelor proaspăt tipărite” au fost structurile de stat care au căzut sub sancțiuni.

În martie, Ministerul Finanțelor a vărsat 50 de miliarde de ruble în corporația de stat DOM.RF; în mai – 250 de miliarde de ruble în capitala Căilor Ferate Ruse; în iunie, Gazprombank a primit 50 de miliarde de ruble, singura mare bancă de stat care nu a fost tăiată din sistemul SWIFT și nu a intrat sub sancțiunile de blocare ale Uniunii Europene.

În iulie, 52,5 miliarde de ruble au fost alocate pentru Aeroflot, iar alte 11,9 miliarde de ruble pentru Siberia Airlines. În august, Compania de Stat de Transport și Leasing (GTLK) a primit 58,3 miliarde de ruble, iar Ministerul Finanțelor a investit încă 2,3 miliarde de ruble în Ural Airlines. În cele din urmă, în fiecare lună, din aprilie până în august, guvernul a alocat bani Fondului pentru locuințe și utilități publice (14,9 miliarde de ruble în total).

Parțial – pentru 142 de miliarde de ruble din 491 de miliarde – aceste cheltuieli au fost plătite din veniturile fondului din investiții. Restul a fost asigurat de emisiunea de ruble contra „monedei înghețate”.

Anul viitor, potrivit proiectului de buget, Ministerul Finanțelor și Banca Centrală plănuiesc să crească brusc volumul acestor tranzacții. Din partea lichidă a fondului, adică moneda plasată în conturile la Banca Centrală, este planificat să se utilizeze 2,9 trilioane de ruble pentru buget.

25 Apr. 2026, 11:01
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
25 Apr. 2026, 11:01 // Actual //  Ursu Victor

Iranul ar putea provoca o „catastrofă digitală” în statele din Golful Persic, prin deteriorarea cablurilor submarine de transmisie a datelor, potrivit unor informații publicate de agenția Tasnim News Agency, apropiată de Corpul Gardienilor Revoluției Islamice.

Agenția a publicat o hartă a cablurilor din Strâmtoarea Ormuz și a avertizat că, în cazul în care mai multe linii ar fi întrerupte simultan fie accidental, fie intenționat „o catastrofă digitală ar zgudui statele arabe din Golful Persic”.

Potrivit datelor, cel puțin șapte cabluri de telecomunicații traversează fundul strâmtorii, inclusiv sistemele Falcon, AAE-1, TGN-Gulf și SEA-ME-WE, care conectează regiunea cu centre de date din Orientul Mijlociu, Europa și Asia. Din cauza tensiunilor diplomatice cu Teheranul, aceste cabluri sunt amplasate în principal în apele Oman, nu ale Iranului.

Deși o eventuală întrerupere ar afecta și Iranul, sursa citată susține că țara ar fi „mult mai puțin vulnerabilă”, deoarece depinde într-o măsură mai mică de aceste conexiuni.

Oficial, autoritățile iraniene nu au comentat informațiile, însă mesajul este interpretat de analiști drept o amenințare indirectă.

Experții de la Stimson Center atrag atenția că peste 15% din traficul global de date trece prin Strâmtoarea Ormuz, ceea ce face din această infrastructură una critică pentru statele din regiune, inclusiv Emiratele Arabe Unite, Qatar, Bahrain, Kuweit și Arabia Saudită.