Banca centrală a Rusiei a dat drumul la tiparniță – 260 miliarde de ruble pentru buget

Autoritățile financiare ruse continuă să emită sute de miliarde de ruble, folosind „tiparnița” pentru a închide găurile în bugetul și bilanţurile corporaţiilor de stat.

În octombrie, Ministerul Finanțelor și Banca Centrală au vărsat 259,7 miliarde de ruble în trezoreria federală ca urmare a manipulărilor cu banii Fondului Național de Asistență Socială, o „pernă” de petrol și gaze pe care guvernul o acumulează din 2017, stocând în rezerve veniturile din vânzări, scrie moscowtimes.eu.

Luna trecută, din fond au fost vândute 3,455 miliarde euro, 375 milioane lire sterline și 63,572 miliarde yeni japonezi, a informat marți Ministerul Finanțelor.

Cumpărătorul acestor monede a fost Banca Centrală Rusă, pe care le-a convertit în ruble. Fondurile primite au fost transferate „într-un singur cont al bugetului federal pentru a-și finanța deficitul”, a spus Ministerul de Finanțe într-un comunicat.

Aceste operațiuni sunt în esență doar o emisie de bani, scriu analiștii MMI.

Euro, lire sterline și yeni din fond sunt înghețate din cauza sancțiunilor occidentale și nici Ministerul Finanțelor, nici Banca Centrală nu pot efectua operațiuni reale cu aceștia. Cele două departamente pur și simplu sunt de acord că banii blocați și-au schimbat proprietatea: de facto s-au mutat dintr-un buzunar de stat în altul – de la fond la rezervele de aur ale Băncii Centrale. Acesta din urmă, pentru conversia valutară, emite ruble în suma necesară.

Operațiunile monedele din fond s-au desfășurat în acest mod încă din primele luni de război, iar primii destinatari ai „rublelor proaspăt tipărite” au fost structurile de stat care au căzut sub sancțiuni.

În martie, Ministerul Finanțelor a vărsat 50 de miliarde de ruble în corporația de stat DOM.RF; în mai – 250 de miliarde de ruble în capitala Căilor Ferate Ruse; în iunie, Gazprombank a primit 50 de miliarde de ruble, singura mare bancă de stat care nu a fost tăiată din sistemul SWIFT și nu a intrat sub sancțiunile de blocare ale Uniunii Europene.

În iulie, 52,5 miliarde de ruble au fost alocate pentru Aeroflot, iar alte 11,9 miliarde de ruble pentru Siberia Airlines. În august, Compania de Stat de Transport și Leasing (GTLK) a primit 58,3 miliarde de ruble, iar Ministerul Finanțelor a investit încă 2,3 miliarde de ruble în Ural Airlines. În cele din urmă, în fiecare lună, din aprilie până în august, guvernul a alocat bani Fondului pentru locuințe și utilități publice (14,9 miliarde de ruble în total).

Parțial – pentru 142 de miliarde de ruble din 491 de miliarde – aceste cheltuieli au fost plătite din veniturile fondului din investiții. Restul a fost asigurat de emisiunea de ruble contra „monedei înghețate”.

Anul viitor, potrivit proiectului de buget, Ministerul Finanțelor și Banca Centrală plănuiesc să crească brusc volumul acestor tranzacții. Din partea lichidă a fondului, adică moneda plasată în conturile la Banca Centrală, este planificat să se utilizeze 2,9 trilioane de ruble pentru buget.

#banca centrala rusia #Ruble

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a publicat un proiect de hotărâre privind ajustarea tarifelor fixe la energia electrică produsă din surse regenerabile de către producătorii mici. Documentul urmează să fie examinat și aprobat de Consiliul de administrație al instituției, iar noile tarife ar putea intra în vigoare la 1 martie 2026.

Ajustările vizează producătorii eligibili mici care au pus în funcțiune centrale în anii 2020, 2022, 2023, 2024, dar și în perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025. Tarifele diferă în funcție de tehnologia utilizată: solar, eolian, hidro, biogaz sau biomasă, dar și în funcție de capacitatea instalației și de perioada în care aceasta a fost pusă în funcțiune.

Pentru producătorii eligibili din 2020, care au pus în funcțiune centrale în perioada 1 ianuarie 2020 – 8 decembrie 2025, tarifele prevăzute în proiect sunt de 1,79 lei/kWh pentru instalații solare fotovoltaice, 1,48 lei/kWh pentru eolian, 0,93 lei/kWh pentru hidro, 1,76 lei/kWh pentru cogenerare pe biogaz și 1,87 lei/kWh pentru cogenerare pe biomasă solidă.

Pentru producătorii eligibili din 2022, în cazul instalațiilor solare fotovoltaice, tarifele sunt de 1,85 lei/kWh pentru capacități de 10–50 kW, 1,78 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,64 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Pentru eolian este prevăzut un tarif de 1,69 lei/kWh, pentru hidro – 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile variază, în funcție de tipul combustibilului, până la 2,01 lei/kWh.

Pentru anul 2023, la instalațiile solare fotovoltaice tarifele sunt de 1,77 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,70 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,57 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Tariful pentru eolian este de 1,67 lei/kWh, pentru hidro de 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz poate ajunge până la 2,11 lei/kWh, în funcție de categorie.

În cazul producătorilor eligibili din 2024, pentru centralele puse în funcțiune în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025, tarifele la solar sunt de 1,67 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,62 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,52 lei/kWh pentru 201–1000 kW, pentru eolian – 1,56 lei/kWh, pentru hidro – 1,40 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile pot ajunge până la 2,24 lei/kWh. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, proiectul indică 1,79 lei/kWh pentru solar 10–50 kW, 1,74 lei/kWh pentru 51–200 kW, 1,63 lei/kWh pentru 201–1000 kW, 1,67 lei/kWh pentru eolian și până la 2,41 lei/kWh pentru biogaz, în funcție de tehnologie.

Pentru producătorii eligibili din perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025 sunt stabilite tarife de 2,29 lei/kWh pentru biogaz, 1,97 lei/kWh pentru biomasă prin ardere directă, 2,28 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri agricole și zootehnice și 2,22 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri municipale lichide. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, tarifele prevăzute sunt de 2,37 lei/kWh, 2,04 lei/kWh, 2,36 lei/kWh și 2,30 lei/kWh, în funcție de tehnologie.