Banca centrală a Rusiei a dat drumul la tiparniță – 260 miliarde de ruble pentru buget

Autoritățile financiare ruse continuă să emită sute de miliarde de ruble, folosind „tiparnița” pentru a închide găurile în bugetul și bilanţurile corporaţiilor de stat.

În octombrie, Ministerul Finanțelor și Banca Centrală au vărsat 259,7 miliarde de ruble în trezoreria federală ca urmare a manipulărilor cu banii Fondului Național de Asistență Socială, o „pernă” de petrol și gaze pe care guvernul o acumulează din 2017, stocând în rezerve veniturile din vânzări, scrie moscowtimes.eu.

Luna trecută, din fond au fost vândute 3,455 miliarde euro, 375 milioane lire sterline și 63,572 miliarde yeni japonezi, a informat marți Ministerul Finanțelor.

Cumpărătorul acestor monede a fost Banca Centrală Rusă, pe care le-a convertit în ruble. Fondurile primite au fost transferate „într-un singur cont al bugetului federal pentru a-și finanța deficitul”, a spus Ministerul de Finanțe într-un comunicat.

Aceste operațiuni sunt în esență doar o emisie de bani, scriu analiștii MMI.

Euro, lire sterline și yeni din fond sunt înghețate din cauza sancțiunilor occidentale și nici Ministerul Finanțelor, nici Banca Centrală nu pot efectua operațiuni reale cu aceștia. Cele două departamente pur și simplu sunt de acord că banii blocați și-au schimbat proprietatea: de facto s-au mutat dintr-un buzunar de stat în altul – de la fond la rezervele de aur ale Băncii Centrale. Acesta din urmă, pentru conversia valutară, emite ruble în suma necesară.

Operațiunile monedele din fond s-au desfășurat în acest mod încă din primele luni de război, iar primii destinatari ai „rublelor proaspăt tipărite” au fost structurile de stat care au căzut sub sancțiuni.

În martie, Ministerul Finanțelor a vărsat 50 de miliarde de ruble în corporația de stat DOM.RF; în mai – 250 de miliarde de ruble în capitala Căilor Ferate Ruse; în iunie, Gazprombank a primit 50 de miliarde de ruble, singura mare bancă de stat care nu a fost tăiată din sistemul SWIFT și nu a intrat sub sancțiunile de blocare ale Uniunii Europene.

În iulie, 52,5 miliarde de ruble au fost alocate pentru Aeroflot, iar alte 11,9 miliarde de ruble pentru Siberia Airlines. În august, Compania de Stat de Transport și Leasing (GTLK) a primit 58,3 miliarde de ruble, iar Ministerul Finanțelor a investit încă 2,3 miliarde de ruble în Ural Airlines. În cele din urmă, în fiecare lună, din aprilie până în august, guvernul a alocat bani Fondului pentru locuințe și utilități publice (14,9 miliarde de ruble în total).

Parțial – pentru 142 de miliarde de ruble din 491 de miliarde – aceste cheltuieli au fost plătite din veniturile fondului din investiții. Restul a fost asigurat de emisiunea de ruble contra „monedei înghețate”.

Anul viitor, potrivit proiectului de buget, Ministerul Finanțelor și Banca Centrală plănuiesc să crească brusc volumul acestor tranzacții. Din partea lichidă a fondului, adică moneda plasată în conturile la Banca Centrală, este planificat să se utilizeze 2,9 trilioane de ruble pentru buget.

#banca centrala rusia #Ruble

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autoritățile Republicii Moldova au testat scenarii realiste și au exersat modul în care un incident alimentar poate fi gestionat rapid, riguros și coordonat, pentru a preveni escaladarea riscurilor. Exercițiul a vizat proceduri de management al incidentelor, cooperarea între instituții naționale și europene, utilizarea sistemelor de alertă rapidă și comunicarea publică eficientă în situații sensibile, elemente esențiale pentru protejarea consumatorilor și menținerea încrederii publice.

Directorul general al ANSA, Radu Musteață, a subliniat miza națională a exercițiului: „Consolidarea sistemului de management al riscurilor alimentare este o prioritate. Acest atelier ne ajută să fortificăm infrastructura de alertă, să clarificăm rolurile și să lucrăm mai eficient împreună. Scopul final este unul comun — un produs sigur și salubru pe masa consumatorului.”

La rândul său, Ilona Grünewald, reprezentantă a Delegației UE, a evidențiat importanța strategică a cooperării europene: „În pregătirea pentru situații de urgență, colaborarea între instituții devine vitală. Prezența experților europeni confirmă că Moldova nu este singură în acest proces — sprijinul UE este ferm și activ.”

Potrivit organizatorilor, simulările de acest tip sunt indispensabile în construcția unor sisteme moderne de control al alimentelor, unde detectarea timpurie și reacția rapidă protejează sănătatea populației și reduc impactul economic și comercial al unei eventuale crize. Relevanța temei este accentuată și de structura bugetului populației: în mediul urban, aproape 35% din cheltuielile lunare sunt destinate produselor alimentare, iar în mediul rural — aproape 47%, potrivit Biroului Național de Statistică.