Banca Centrală a Turciei a redus dobânda cu 150 de puncte chiar dacă inflația a ajuns la 83%

Banca Centrală a Turciei a decis joi o reducere, peste aşteptări, a dobânzii de referinţă, cu 150 de puncte de bază, şi a promis că va adopta o nouă reducere a costului creditului la reuniunea din luna noiembrie, după ce preşedintele Tayyip Erdogan a promis că dobânzile vor scădea atâta timp cât el va rămâne la putere, transmite Reuters.

În timp ce alte bănci centrale majorează dobânda de politică monetară, Erdogan a cerut Băncii Turciei să meargă în direcţia opusă şi să taie costul creditului, în condiţiile în care promovează o politică de stimulare a creşterii economice cu orice cost.

Comitetul de politică monetară de la Banca Turciei, condus de guvernatorul Sahap Kavcioglu, a redus joi dobânda de referinţă, de la 12% până la 10,5%, în pofida faptului că rata anuală a inflaţiei a trecut de 83%, deoarece condiţiile financiare trebuie să susţină creşterea producţiei industriale şi evoluţiile pozitive din domeniul ocupării forţei de muncă.

„Comitetul evaluează adoptarea unei măsuri similare la următoarea reuniune şi să încheie ciclul de reducere a dobânzilor”, a informat Banca Centrală a Turciei într-un comunicat de presă.

Imediat după anunţul Băncii Centrale, lira turcească s-a depreciat până la un minim istoric de 18,6150 de lire pentru un dolar. Moneda turcească s-a depreciat cu 29% în acest an, după o cădere de 44% în 2021.

#banca cebtrala #dobanda #Turcia #inflație #credit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.