Banca Centrală a Turciei a redus dobânda cu 150 de puncte chiar dacă inflația a ajuns la 83%

Banca Centrală a Turciei a decis joi o reducere, peste aşteptări, a dobânzii de referinţă, cu 150 de puncte de bază, şi a promis că va adopta o nouă reducere a costului creditului la reuniunea din luna noiembrie, după ce preşedintele Tayyip Erdogan a promis că dobânzile vor scădea atâta timp cât el va rămâne la putere, transmite Reuters.

În timp ce alte bănci centrale majorează dobânda de politică monetară, Erdogan a cerut Băncii Turciei să meargă în direcţia opusă şi să taie costul creditului, în condiţiile în care promovează o politică de stimulare a creşterii economice cu orice cost.

Comitetul de politică monetară de la Banca Turciei, condus de guvernatorul Sahap Kavcioglu, a redus joi dobânda de referinţă, de la 12% până la 10,5%, în pofida faptului că rata anuală a inflaţiei a trecut de 83%, deoarece condiţiile financiare trebuie să susţină creşterea producţiei industriale şi evoluţiile pozitive din domeniul ocupării forţei de muncă.

„Comitetul evaluează adoptarea unei măsuri similare la următoarea reuniune şi să încheie ciclul de reducere a dobânzilor”, a informat Banca Centrală a Turciei într-un comunicat de presă.

Imediat după anunţul Băncii Centrale, lira turcească s-a depreciat până la un minim istoric de 18,6150 de lire pentru un dolar. Moneda turcească s-a depreciat cu 29% în acest an, după o cădere de 44% în 2021.

#banca cebtrala #dobanda #Turcia #inflație #credit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.