Banca Centrală Europeană a raportat pierderi în anul 2022

Banca Centrală Europeană (BCE) a anunţat că nu va efectua distribuiri de profit către băncile centrale naţionale din zona euro, pentru că a înregistrat pierderi în anul 2022. În anul 2021, BCE a raportat un profit de 192 de milioane de euro.

Conform situaţiilor financiare auditate ale BCE pentru anul 2022, publicate joi, instituţia de la Frankfurt a fost nevoită să „elibereze suma de 1,627 miliarde de euro din provizionul pentru riscuri financiare în vederea acoperirii pierderilor înregistrate în cursul exerciţiului financiar”, informează Agerpres.

Potrivit BCE, pierderile au fost cauzate, în principal, de cheltuielile cu dobânzile rezultate din datoria netă a BCE aferentă TARGET2 şi reducerilor valorii titlurilor din portofoliul de fonduri proprii şi din cel în dolari SUA.

În anul 2022, veniturile nete din dobânzi ale BCE au însumat 900 de milioane, faţă de 1,566 miliarde de euro în 2021.

Principalul factor determinant al scăderii comparativ cu anul anterior a fost reprezentat de cheltuielile privind dobânzile rezultate din datoria netă a BCE aferentă TARGET2, care s-au cifrat la 2,075 miliarde euro (faţă de 22 de milioane euro în 2021).

Cheltuielile totale de personal ale BCE s-au redus la 652 de milioane euro (faţă de 674 de milioane euro în 2021), îndeosebi ca urmare a câştigurilor din evaluări actuariale în legătură cu alte beneficii pe termen lung.

Alte cheltuieli administrative s-au majorat la 572 de milioane euro (faţă de 564 de milioane euro în 2021), mai ales pe seama revenirii treptate a activităţii la niveluri normale după pandemie, precum şi a dezvoltării şi îmbunătăţirii continue a sistemelor informatice dedicate supravegherii bancare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dobinzi #BCE #pierderi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.