Banca Centrală Europeană a raportat pierderi în anul 2022

Banca Centrală Europeană (BCE) a anunţat că nu va efectua distribuiri de profit către băncile centrale naţionale din zona euro, pentru că a înregistrat pierderi în anul 2022. În anul 2021, BCE a raportat un profit de 192 de milioane de euro.

Conform situaţiilor financiare auditate ale BCE pentru anul 2022, publicate joi, instituţia de la Frankfurt a fost nevoită să „elibereze suma de 1,627 miliarde de euro din provizionul pentru riscuri financiare în vederea acoperirii pierderilor înregistrate în cursul exerciţiului financiar”, informează Agerpres.

Potrivit BCE, pierderile au fost cauzate, în principal, de cheltuielile cu dobânzile rezultate din datoria netă a BCE aferentă TARGET2 şi reducerilor valorii titlurilor din portofoliul de fonduri proprii şi din cel în dolari SUA.

În anul 2022, veniturile nete din dobânzi ale BCE au însumat 900 de milioane, faţă de 1,566 miliarde de euro în 2021.

Principalul factor determinant al scăderii comparativ cu anul anterior a fost reprezentat de cheltuielile privind dobânzile rezultate din datoria netă a BCE aferentă TARGET2, care s-au cifrat la 2,075 miliarde euro (faţă de 22 de milioane euro în 2021).

Cheltuielile totale de personal ale BCE s-au redus la 652 de milioane euro (faţă de 674 de milioane euro în 2021), îndeosebi ca urmare a câştigurilor din evaluări actuariale în legătură cu alte beneficii pe termen lung.

Alte cheltuieli administrative s-au majorat la 572 de milioane euro (faţă de 564 de milioane euro în 2021), mai ales pe seama revenirii treptate a activităţii la niveluri normale după pandemie, precum şi a dezvoltării şi îmbunătăţirii continue a sistemelor informatice dedicate supravegherii bancare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dobinzi #BCE #pierderi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.