Banca Națională a Elveției suferă pierderi record. Pentru a doua oară în istorie nu va plăti dividende anuale

Banca Naţionala a Elveţiei (SNB) a raportat pierderi anuale de 132,5 miliarde de franci (141,54 de miliarde de dolari) pe ansamblul anului 2022, scrie Reuters.

Acestea pierderi, cele mai mari din istoria de 115 ani a SNB, au fost provocate de diminuarea valorii investiţiilor făcute de SNB, ca urmare a scăderilor înregistrate anul trecut de pieţele de acţiuni şi obligaţiuni. Aprecierea francului elveţian a avut de asemenea un efect negativ asupra rezultatelor SNB, reducând randamentele generate de SNB de pe urma investiţiilor străine, atunci când acestea sunt reconvertite în franci.

Din cauza pierderilor istorice înregistrate de SNB în 2022, care vin după un profit de 26 miliarde de franci în 2021, instituţia nu va plăti dividende anuale către guvernul federal şi cantoanele elveţiene, fiind pentru a doua oară când acest lucru se întâmplă de la înfiinţarea Băncii Naţionale a Elveţiei, în anul 1907.

Aceste pierderi au şters complet rezerva de distribuţie a SNB, în valoare de 102,5 miliarde de franci, ceea ce înseamnă că banca centrală a Elveţiei a afişat o pierdere netă de 39,5 miliarde de franci după alocarea provizioanelor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Din punct de vedere legal, SNB are statutul unei corporaţii în care majoritatea acţiunilor sunt deţinute de Guvernul federal elveţian şi cele 26 de cantoane. Există, de asemenea, aproximativ 2.000 de investitori privaţi care primesc dividende dar care beneficiază de drepturi de vot extrem de limitate.

În 2021, profitul net realizat de Banca Naţională a Elveţiei (SNB) a urcat până la 26,3 miliarde franci, de la 20,8 miliarde franci în 2020, astfel că instituţia a plătit dividende în valoare de şase miliarde de franci.

#banca nationala a elvetiei #dividende #pierderi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Goldman Sachs a redus semnificativ prognozele pentru prețul mediu al petrolului în 2025 și 2026, invocând riscurile tot mai mari generate de un război comercial global și de creșterea ofertei de țiței din partea OPEC+, ceea ce ar putea conduce la o recesiune economică, notează Reuters.

Conform noilor estimări, prețul mediu al petrolului Brent pentru 2025 este redus cu 5,5%, la 69 de dolari pe baril, iar prețul pentru WTI (West Texas Intermediate) cu 4,3%, la 66 de dolari. Pentru 2026, Goldman a scăzut prognoza și mai mult: cu 9% pentru Brent (62 USD/baril) și cu 6,3% pentru WTI (59 USD/baril).

„Riscurile pentru aceste prognoze revizuite sunt în continuare în scădere, mai ales pentru 2026, având în vedere amenințarea tot mai mare a unei recesiuni globale și, într-o măsură mai mică, a unei creșteri a ofertei OPEC+”, au precizat analiștii Goldman Sachs într-o notă transmisă investitorilor.

Vineri dimineață, la ora 04:08 GMT, Brent se tranzacționa la 69,59 USD/baril, iar WTI la 66,39 USD/baril.

Joi, prețurile petrolului au suferit cele mai mari scăderi procentuale din 2022 încoace, după ce președintele SUA, Donald Trump, a anunțat tarife comerciale reciproce impuse unui număr mare de țări. În paralel, opt membri OPEC+ au anunțat devansarea planului de eliminare a restricțiilor de producție, urmând să majoreze producția în luna mai.

Goldman a subliniat că această decizie demonstrează flexibilitatea OPEC+ de a implementa rapid creșteri mari ale producției, ceea ce reduce șansele ca prețul petrolului să fie susținut pe termen scurt de o scădere a ofertei.

Brokerul de pe Wall Street a ajustat în jos și prognoza privind creșterea cererii de petrol. Goldman se așteaptă acum ca cererea globală să crească doar cu 600.000 barili/zi în 2025, față de estimarea anterioară de 900.000 barili/zi, iar în 2026 creșterea a fost revizuită la 700.000 barili/zi.