Banca Națională a Elveției suferă pierderi record. Pentru a doua oară în istorie nu va plăti dividende anuale

Banca Naţionala a Elveţiei (SNB) a raportat pierderi anuale de 132,5 miliarde de franci (141,54 de miliarde de dolari) pe ansamblul anului 2022, scrie Reuters.

Acestea pierderi, cele mai mari din istoria de 115 ani a SNB, au fost provocate de diminuarea valorii investiţiilor făcute de SNB, ca urmare a scăderilor înregistrate anul trecut de pieţele de acţiuni şi obligaţiuni. Aprecierea francului elveţian a avut de asemenea un efect negativ asupra rezultatelor SNB, reducând randamentele generate de SNB de pe urma investiţiilor străine, atunci când acestea sunt reconvertite în franci.

Din cauza pierderilor istorice înregistrate de SNB în 2022, care vin după un profit de 26 miliarde de franci în 2021, instituţia nu va plăti dividende anuale către guvernul federal şi cantoanele elveţiene, fiind pentru a doua oară când acest lucru se întâmplă de la înfiinţarea Băncii Naţionale a Elveţiei, în anul 1907.

Aceste pierderi au şters complet rezerva de distribuţie a SNB, în valoare de 102,5 miliarde de franci, ceea ce înseamnă că banca centrală a Elveţiei a afişat o pierdere netă de 39,5 miliarde de franci după alocarea provizioanelor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Din punct de vedere legal, SNB are statutul unei corporaţii în care majoritatea acţiunilor sunt deţinute de Guvernul federal elveţian şi cele 26 de cantoane. Există, de asemenea, aproximativ 2.000 de investitori privaţi care primesc dividende dar care beneficiază de drepturi de vot extrem de limitate.

În 2021, profitul net realizat de Banca Naţională a Elveţiei (SNB) a urcat până la 26,3 miliarde franci, de la 20,8 miliarde franci în 2020, astfel că instituţia a plătit dividende în valoare de şase miliarde de franci.

#banca nationala a elvetiei #dividende #pierderi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat lapte și produse lactate în valoare totală de 23,4 milioane de dolari în perioada ianuarie–noiembrie 2025, potrivit datelor Serviciul Vamal obținute de RUPOR.MD. Volumul total al importurilor de produse încadrate a fost de 26.717 tone.

Cea mai mare parte a importurilor de lapte ca materie primă a provenit din Ucraina, care a livrat 16.786 tone, în valoare de 12,14 milioane USD, echivalentul a 66,1% din totalul importurilor de lapte neconcentrat. Pe locul doi se situează România, cu 4.752 tone importate (3,59 milioane USD, 18,7%), urmată de Polonia – 2.273 tone (2,16 milioane USD, 8,9%) și Belarus – 1.499 tone (1,30 milioane USD, 5,9%).

În cazul smântânii cu conținut de grăsime de peste 10%, dependența de importuri este și mai accentuată. Ucraina domină acest segment cu 1.047 tone, în valoare de 2,96 milioane USD, ceea ce reprezintă 80,2% din total. Importuri semnificative au fost realizate și din Polonia (169,7 tone, 13%) și Germania (22 tone, 1,7%).

Datele vamale arată că Republica Moldova importă masiv și produse lactate procesate. Pentru categoria lapte și smântână neconcentrate cu adaos de zahăr sau alți îndulcitori, importurile au ajuns la 26.737 tone, în valoare de 15,1 milioane USD, principalele surse fiind Ucraina (67,7%), România (17,8%) și Polonia (9,1%).

Totodată, la poziția lapte și smântână concentrate sau cu adaos de zahăr, importurile au totalizat 25.257 tone, cu o valoare de 7,83 milioane USD. Belarus rămâne principalul furnizor pe acest segment, cu 14.535 tone importate, reprezentând 68,6% din total, urmat de Germania (14,2%) și Polonia (9,8%).