Băncile europene, afectate de preluarea Credit Suisse! Acțiunile sunt în scădere

Bursele europene au deschis şedinţa de luni în scădere, iar acţiunile băncii elveţiene Credit Suisse s-au prăbuşit cu peste 60%, după ce UBS a anunţat că va prelua Credit Suisse în urma unei tranzacţii de trei miliarde de dolari, o operaţiune de salvare care nu i-a liniştit pe investitorii îngrijoraţi de stabilitatea sistemului bancar, transmite AFP.

În jurul orei 8:15 GMT, indicele de referinţă al sectorului bancar european (Stoxx Europe 600/banks) afişa o scădere de 5,92%. Simultan, la bursa de la Paris, acţiunile BNP Paribas înregistrau o scădere de peste 8%, iar titlurile Société Générale un declin de peste 7%. La bursa de la Frankfurt, acţiunile Deutsche Bank pierdeau peste 6% iar Commerzbank aproape 5%. La bursa de la Londra, acţiunile Standard Chartered erau în scădere cu peste 6%, NatWest una de peste 4%, iar HSBC un declin de 3%.

La bursa de la Zurich, acţiunile Credit Suisse s-au prăbuşit cu peste 62,3%, după ce rivalul UBS a anunţat că va plăti trei miliarde de franci (3,23 miliarde de dolari) pentru Credit Suisse şi va prelua pierderi de până la 5,4 miliarde de dolari. Acţiunile UBS au scăzut cu 8,8%.

Investitorii au fost speriaţi şi de informaţiile potrivit cărora valoarea unor obligaţiuni din categoria AT1 (Additional Tier One) emise de Credit Suisse, cu o valoare nominală de 16 miliarde de franci (17,3 miliarde de dolari), va fi redusă la zero, ceea ce a nemulţumit deţinătorii de obligaţiuni care credeau că vor fi protejaţi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#banci europene #Credit Suisse #actiuni #Bursa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociația Forța Fermierilor lansează acuzații la adresa Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, pe care îl învinuiește că mimează consultările publice privind Programul Strategic al Politicii Agricole 2026–2030 și că neglijează deliberat unul dintre cele mai importante sectoare ale economiei agricole.

Potrivit declarației organizației, la 29 ianuarie 2026 ministerul a transmis spre consultare un document de peste 270 de pagini, elaborat timp de aproape doi ani, oferind asociațiilor de profil doar cinci zile pentru a veni cu propuneri.

„Aceasta nu este consultare publică. Este farsă premeditată”, susțin reprezentanții fermierilor.

Forța Fermierilor afirmă că noul program de subvenționare ar abandona sectorul cerealelor și oleaginoaselor — unul dintre principalii piloni ai exporturilor Republicii Moldova. Conform datelor invocate de asociație, acest sector generează anual peste 11 miliarde de lei doar din exporturi, iar floarea-soarelui, grâul și rapița se află constant în topul produselor exportate.

Nemulțumirea principală vizează nivelul sprijinului financiar propus. Organizația susține că suma planificată pentru subvenționarea tuturor subsectoarelor aferente cerealelor și oleaginoaselor ar fi de doar 62,5 milioane de lei anual, și aceasta abia începând cu anul 2027.

„Această sumă infimă este planificată să subvenționeze de la tehnica agricolă până la procesare și panouri fotovoltaice”, se arată în declarație, fermierii calificând alocarea drept „derizorie”.

Totodată, asociația critică faptul că în anul 2026 majoritatea sectoarelor agricole nu ar urma să beneficieze de subvenții, ministerul planificând alocări abia din 2027.

„Aceasta nu este politică agricolă, este un adevărat sabotaj economic”, mai afirmă Forța Fermierilor.

Reprezentanții fermierilor acuză ministerul și de lipsă de reacție după scandalurile recente din sector, inclusiv cazul furajelor contaminate din import. Potrivit asociației, autoritățile nu ar susține producerea locală de nutrețuri pentru zootehnie, deși în ultimii ani au fost făcute investiții considerabile în acest domeniu.

„Ministerul preferă exportul de materie primă și importul masiv de produse procesate — făină, uleiuri și nutrețuri — ceea ce transformă Republica Moldova într-o simplă sursă de materii prime, nu într-o economie agricolă cu valoare adăugată”, se mai arată în reacție.

În final, organizația solicită extinderea termenului de consultări cu cel puțin 10 zile și revizuirea alocărilor bugetare din program, astfel încât politicile agricole să încurajeze procesarea locală și crearea de valoare adăugată în țară.

În document sunt aduse critici directe conducerii ministerului, inclusiv ministrului Ludmila Catlabuga: „Incompetența Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare în frunte cu doamna Catlabuga nu mai poate fi tolerată. Dacă nu puteți servi interesele fermierilor, demisionați.”