Băncile, în stand by. De ce nu se mai înghesuie să împrumute statul

Ministerul Finanțelor a vrut să împrumute 2,2 miliarde de lei de la bănci, însă a reușit să atragă puțin peste 620 mil. de lei, arată datele Ministerului Finanțelor.

Dobânda pentru hârtiile de stat pentru trei luni este ,24%, cu termen de scadență de 181 de zile – 5,69%, iar cu termen de 365 de zile – 5,98%.

Pentru bonurile de cu termen de 182 și 365 de zile este de 4,64%.

Economiștii explică cererea mică de bonuri trezoreriale din partea băncilor ca urmare dobânzilor mai mici pe fundalul inflației care crește. În următoarele luni, Ministerul de Finanțe ar putea majora dobânda pentru titlurile de stat urmare a ratei de bază majorate de Banca Națională a Moldovei.

La sfârșitul lunii august, statul era dator la bănci cu 33,3 miliarde de lei cu 3% mai mult față de luna precedentă.

Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, datoria de stat internă s-a majorat de la începutul anului cu 4,1 miliarde de lei. Modificarea datoriei de stat interne s-a produs preponderent din contul majorării emisiunii VMS pe piața primară cu 4 miliarde de lei.

#dobanda #imprumut #VMS

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ucraina intenționează să ceară modificarea proiectului de acord propus de Statele Unite privind resursele minerale, solicitând în special majorarea investițiilor americane, potrivit agenției Bloomberg, care citează surse apropiate negocierilor.

Oficialii de la Kiev se tem că actuala formă a acordului ar putea complica parcursul european al Ucrainei, întrucât documentul prevede drepturi exclusive pentru SUA în toate proiectele majore de infrastructură și în distribuția profitului generat de un fond comun de investiții. De asemenea, accesul extins la resurse strategice ar putea marginaliza Uniunea Europeană în relația economică cu Ucraina.

Un alt punct sensibil este posibilitatea ca înțelegerea să implice, direct sau indirect, obligația Ucrainei de a compensa sprijinul militar și economic oferit de SUA de la începutul invaziei ruse.

Pe 28 martie, oficialii ucraineni au avut o videoconferință cu partenerii americani, inclusiv cu juriști specializați, pentru a cere clarificări și a semnala potențialele conflicte dintre acord și obiectivele strategice ale Kievului.

Potrivit surselor Bloomberg, reprezentanții SUA nu au respins categoric îngrijorările Ucrainei, în special în ceea ce privește compatibilitatea acordului cu ambițiile de aderare la UE. Acest lucru sugerează că Washingtonul ar putea fi deschis la renegocierea anumitor clauze.

Discuțiile privind acordul au început la începutul lui 2025, iar semnarea era planificată pentru sfârșitul lunii februarie, în cadrul vizitei lui Volodimir Zelenski la Washington. Însă, în urma unei confruntări publice cu fostul președinte Donald Trump și actualul vicepreședinte J.D. Vance, Zelenski a părăsit prematur Casa Albă, amânând finalizarea acordului.

Ulterior, pe 19 martie, Trump și Zelenski au avut o primă convorbire telefonică de reconciliere, iar pe 24 martie Trump a anunțat că un acord este „aproape gata de semnare”.

Pe 27 martie, deputatul Radei Supreme, Yaroslav Jeleznîak, precum și publicațiile Bloomberg și Financial Times, au dezvăluit condițiile preliminare ale acordului. Documentul includea accesul SUA la resursele de petrol și gaze din întreaga țară, o durată nedeterminată a acordului, și stipula că modificările pot fi făcute doar cu acordul părții americane. Totodată, nu existau mențiuni despre garanții de securitate oferite de SUA Ucrainei, nici măcar „indirecte”, potrivit lui Jeleznîak.