Băncile înfloresc, economia se zbate. Profituri uriașe în contrast cu restul țării

Băncile comerciale din Republica Moldova au înregistrat un profit total net de 1,04 miliarde de lei la sfârșitul primului trimestru al anului 2025, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM). Cele mai mari trei instituții financiare – Moldova Agroindbank (MAIB), Moldindconbank și Victoriabank – au acumulat împreună peste 850 de milioane de lei, adică aproximativ 82% din profitul total al sistemului bancar.

Top 5 bănci după profit net au fost MAIB – 390,47 mil. lei, Moldindconbank – 381,14 mil. lei, Victoriabank – 103,43 mil. lei, OTP Bank Moldova – 121,1 mil. lei și FinComBank – 16,92 mil. lei

În contrast, cele mai mici profituri au fost înregistrate de băncile Comertbank (298 mii lei), EuroCreditBank (1,47 mil. lei) și EnergBank (4,94 mil. lei).

Veniturile din dobânzi au totalizat 2,45 miliarde lei, iar cheltuielile cu dobânzile s-au ridicat la aproape 600 milioane lei. Veniturile din comisioane și onorarii au însumat peste 887 milioane lei, în timp ce cheltuielile aferente s-au ridicat la aproximativ 550 milioane lei.
Cele mai mari venituri din dobânzi au fost înregistrate de MAIB (895 mil. lei) și Moldindconbank (565 mil. lei).

Totodată, cheltuielile administrative totale au constituit peste 1,08 miliarde lei, dintre care cheltuielile cu personalul au depășit 840 milioane lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bănci #profit #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.