Băncile percep comisioane grase de la comercianți. Cine este în top

Comisioanele percepute de băncile din Republica Moldova de la comercianți pentru tranzacţiile efectuate cu utilizarea cardurilor proprii variază între 1.5 și 2% din valoarea tranzacției. În cazul utilizării cardurilor emise de alte bănci din Republica Moldova, comisioanele reprezintă 1.8-2.5%, iar pentru plățile cu carduri emise în străinătate se percep comisioane de2.5-3%, potrivit unei analize economistului Marina Soloviova de la Expert Grup.

Comisioanele pentru tranzacții cu cardul în comerțul electronic sunt în medie mai mari cu 0.5 puncte procentuale. Structura plăților efectuate cu cardul pe teritoriul Republicii Moldova în anul 2021 a fost următoarea: în rețeaua proprie a băncilor – 39% din valoarea totală, cu carduri emise în RM în rețeaua altor bănci din RM – 43%, cu carduri emise în străinătate – 17%.

Potrivit Expert Grup, băncile pot ajusta individual comisioanele în sensul scăderii (până la 1-1.2%) în cazul în care agentul economic are volume mari de tranzacții fără numerar, aduce beneficii băncii din alte puncte de vedere sau este încadrat în diverse programe speciale (de loialitate, cashback). Totodată, comisioanele pot fi ajustate și în sensul creșterii în cazul în care agentul economic prezintă anumite riscuri.

Instalarea terminalelor POS este de regulă gratuită pentru comercianți, iar plata pentru deservirea lor se include în comisioanele percepute de la plățile cu cardul. Totodată, există sume minime lunare (150-300 lei per terminal POS, în funcție de tehnologia folosită) care se achită de comercianți în cazul în care comisionele colectate sunt mai mici.

#comisioane #carduri #bănci

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Aproximativ 24,5% din consumul final brut de energie electrică al Republicii Moldova a fost acoperit în anul 2025 din surse de energie regenerabilă (SER), potrivit datelor calculate pe baza rapoartelor publicate de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică și a informațiilor furnizate de Centrul Național pentru Energie Durabilă.

Creșterea ponderii energiei regenerabile a fost determinată atât de majorarea numărului de producători, cât și de extinderea rapidă a capacităților instalate la nivel național. Astfel, la sfârșitul anului 2025 capacitatea totală instalată din surse regenerabile a depășit 980 MW, comparativ cu aproximativ 77 MW în anul 2020, ceea ce înseamnă o creștere de 12,7 ori în ultimii cinci ani.

Doar pe parcursul anului 2025 au fost instalate peste 400 MW, echivalentul a mai mult de 40% din totalul capacităților existente, anul fiind considerat unul record pentru dezvoltarea energiei regenerabile în țară.

Cea mai răspândită tehnologie rămâne energia fotovoltaică, care a ajuns la 710,56 MW, reprezentând aproximativ 72% din totalul capacităților instalate. Aceasta este urmată de energia eoliană, cu 246,52 MW sau 25% din total. Capacitățile hidro și cele pe biogaz însumează 16,75 MW (2%), respectiv 7,16 MW (1%).

Un rol important în dezvoltarea sectorului îl au prosumatorii consumatori care produc energie pentru consum propriu. La finalul anului 2025 erau înregistrați 8.713 prosumatori, dintre care 5.051 beneficiază de mecanismul de contorizare netă, iar 3.662 de facturare netă. Aceștia au contribuit la instalarea unei capacități totale de 195,27 MW, adică aproximativ 20% din capacitățile SER instalate.

Mecanismele de sprijin oferite de stat au contribuit în total la instalarea a 442,4 MW, reprezentând 45% din capacitatea totală existentă, prin instrumente precum tariful fix, prețul fix sau alte scheme de sprijin prevăzute de legislație.

Totodată, peste jumătate din capacitățile instalate 538,58 MW (55%) au fost dezvoltate pe piața liberă, ceea ce indică interesul tot mai mare al investitorilor pentru proiecte în domeniul energiei regenerabile.

Anul 2025 a marcat și lansarea primelor licitații pentru construcția de centrale electrice eoliene și fotovoltaice, inclusiv proiecte care prevăd sisteme de stocare a energiei. Aceste inițiative urmăresc atingerea obiectivelor stabilite în Planul Național Integrat pentru Energie și Climă 2025–2030, care prevede cel puțin 27% energie din surse regenerabile în consumul final brut și 31,2% energie electrică din surse regenerabile în consumul final brut de electricitate.