Băncile percep comisioane grase de la comercianți. Cine este în top

Comisioanele percepute de băncile din Republica Moldova de la comercianți pentru tranzacţiile efectuate cu utilizarea cardurilor proprii variază între 1.5 și 2% din valoarea tranzacției. În cazul utilizării cardurilor emise de alte bănci din Republica Moldova, comisioanele reprezintă 1.8-2.5%, iar pentru plățile cu carduri emise în străinătate se percep comisioane de2.5-3%, potrivit unei analize economistului Marina Soloviova de la Expert Grup.

Comisioanele pentru tranzacții cu cardul în comerțul electronic sunt în medie mai mari cu 0.5 puncte procentuale. Structura plăților efectuate cu cardul pe teritoriul Republicii Moldova în anul 2021 a fost următoarea: în rețeaua proprie a băncilor – 39% din valoarea totală, cu carduri emise în RM în rețeaua altor bănci din RM – 43%, cu carduri emise în străinătate – 17%.

Potrivit Expert Grup, băncile pot ajusta individual comisioanele în sensul scăderii (până la 1-1.2%) în cazul în care agentul economic are volume mari de tranzacții fără numerar, aduce beneficii băncii din alte puncte de vedere sau este încadrat în diverse programe speciale (de loialitate, cashback). Totodată, comisioanele pot fi ajustate și în sensul creșterii în cazul în care agentul economic prezintă anumite riscuri.

Instalarea terminalelor POS este de regulă gratuită pentru comercianți, iar plata pentru deservirea lor se include în comisioanele percepute de la plățile cu cardul. Totodată, există sume minime lunare (150-300 lei per terminal POS, în funcție de tehnologia folosită) care se achită de comercianți în cazul în care comisionele colectate sunt mai mici.

#comisioane #carduri #bănci

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, a declarat, într-un interviu acordat postului public Moldova 1, că dosarul penal deschis pe marginea construcției drumului Leova–Bumbăta este în continuare în examinare, iar în cauză există persoane cu statut de învinuit.

Potrivit lui Dumbravan, la sfârșitul anului trecut Procuratura Anticorupție a inițiat o anchetă penală privind posibile nereguli în procesul de achiziție publică și în execuția lucrărilor la acest proiect rutier. În prezent, investigația se află într-o etapă-cheie, fiind dispusă o expertiză tehnico-științifică în domeniul construcțiilor.

„Pe acest dosar sunt persoane cu statut de învinuit în continuare, însă Procuratura Anticorupție a dispus efectuarea unei expertize tehnico-științifice în construcții, care, la moment, este încă în curs de executare. Așteptăm concluziile experților și, în funcție de acestea, urmează să acționăm în continuare”, a precizat Dumbravan.

Proiectul rutier Leova–Bumbăta, inaugurat parțial în anul 2023, a intrat în vizorul anchetatorilor după apariția suspiciunilor privind modul de atribuire a contractului și calitatea lucrărilor executate. În prezent, în dosar figurează două persoane cu statut de bănuit: fostul șef al Administrației Naționale a Drumurilor, Sergiu Behjan, și administratorul unei companii private implicate în realizarea proiectului.

Prejudiciul cauzat statului urmează să fie stabilit cu exactitate după finalizarea expertizei tehnice. Drumul Leova–Bumbăta a generat controverse majore în spațiul public, fiind catalogat drept cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova, cu un cost estimat de aproximativ 3,5 milioane de euro per kilometru. Valoarea totală a proiectului se ridică la circa 260 de milioane de lei. În context, primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean declara că respectivul drum riscă să divină muzeul corupției.