Băncile străine stau la coadă pentru a obține dolari de la Fed

O facilitate introdusă de Rezerva Federală americană pentru a oferi băncilor centrale din străinătate acces la finanţare în dolari a fost accesată pentru o valoare record de 60 de miliarde de dolari, pe parcursul unei săptămâni de stres în sectorul bancar care a afectat pieţele financiare din întreaga lume, transmite Bloomberg.

Cererea record pentru Foreign and International Monetary Authorities Repo Facility pusă la punct de Fed a venit în perioada 15 – 22 martie. Fed nu a oferit informaţii cu privire la identitatea băncilor care au accesat facilitatea.

„Cineva, undeva are nevoie de finanţare în dolari”, spune Antoine Bouvet, analist şef la ING Bank NV. Acesta subliniază că „deocamdată, nu este o mare îngrijorare având în vedere cum evoluează swap-urile valutare precum şi accesarea redusă a liniilor FX în dolari”.

Facilitatea oferită de Rezerve Federală americană a fost introdusă în timpul pandemiei şi a fost concepută pentru a reduce orice presiune pe pieţele mondiale de finanţare în dolari. Instrumentul permite băncilor centrale străine să îşi folosească deţinerile de titluri de stat americane drept garanţii pentru lichidităţi în dolari, care sunt la mare căutare în perioade de stres în sectorul financiar.

Cea mai recentă explozie a cererii pentru dolari de la Fed vine într-un moment în care îngrijorările cu privire la situaţia fragilă din sectorul bancar s-au răspândit din SUA în Europa, culminând cu preluarea în regim de urgenţă a băncii elveţiene Credit Suisse Group AG de către rivala UBS.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fed #dolari #bănci

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.