Bani cu țârâita pentru fermierii secătuiți de criză! Slusari: De șase ori mai puțin decât este necesar

Decizia Guvernului de a aloca suma de 200 de milioane de lei din fondul său de rezervă pentru sprijinirea agricultorilor a stârnit dezamăgirea fermierilor, în special după ce directorul executiv al Asociației „Forța Fermierilor”, Alexandru Slusari, a comentat pe pagina sa de Facebook că această sumă este cu șase ori mai mică decât cea necesară pentru a ajunge la o parte semnificativă din fermieri.

Alexandru Slusari a subliniat că agricultorii au cerut Guvernului încă din toamna anului 2022 să solicite ajutor de la partenerii externi pentru a compensa parțial consecințele crizei din sectorul agricol, cauzată de secetă și războiul din Ucraina. Mai multe țări din regiune, cum ar fi Polonia, România, Bulgaria, Slovacia și Ungaria, au recurs la această abordare, oferind compensații de la 300 până la 674 de euro pe hectar de grâu pentru agricultori. În acest context, suma de 200 de milioane de lei alocată de Guvernul Republicii Moldova pare a fi insuficientă pentru a sprijini sectorul agricol în mod adecvat.

În data de 14 august, Asociația Fermierilor solicita premierului Dorin Recean introducerea prin decizia Comisiei Situații Excepționale a unui moratoriu până la 31 decembrie 2023 la achitarea datoriilor producătorilor agricoli micro, mici și mijlocii, care cultivă preponderent cereale și oleaginoase atât către creditorii privați, cât și către bugetul public național, cu interzicerea executării silite a obligațiunilor și declanșării procedurilor de insolvență.

Mai mult, fermierii au cerut și crearea pentru perioada vara-toamna a coridoarelor speciale vamale pentru exportul cerealelor și oleaginoaselor autohtone.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#alocatii #fermieri #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele SUA, Donald Trump a semnat un ordin executiv privind introducerea unor tarife vamale cuprinse între 10% și 50% pentru mărfuri provenind din 183 de țări, într-o mișcare pe care a numit-o „declarație de independență economică”. Cu toate acestea, printre puținele țări scutite de noile măsuri se numără Rusia și Belarus, în ciuda relațiilor tensionate cu SUA și a regimului de sancțiuni impus acestor state.

Potrivit secretarului Trezoreriei SUA, Scott Bessent, aceste două țări nu au fost incluse în lista tarifară deoarece „nu avem comerț semnificativ cu ele, fiind deja sub sancțiuni”. La rândul său, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat că sancțiunile existente „împiedică orice relație comercială semnificativă cu Rusia”.

Totuși, publicația Axios remarcă faptul că în 2024, volumul comerțului SUA–Rusia a fost de 3,5 miliarde de dolari, deși a scăzut de 10 ori față de nivelul din 2021 (35 miliarde USD). Prin comparație, țări precum Mauritius și Brunei, care au fost incluse pe lista tarifară, au un comerț mult mai redus cu SUA, dar vor plăti tarife de 40% și 24%.

În lista publicată de Trump se regăsesc inclusiv teritorii izolate sau chiar nelocuite, precum Tokelau (1.500 locuitori, sub jurisdicția Noii Zeelande), arhipelagul Svalbard (2.500 locuitori, administrat de Norvegia) și insulele nelocuite Heard și McDonald, teritorii externe ale Australiei.

Tarifele impuse vizează și toate fostele republici sovietice, inclusiv Ucraina, Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Uzbekistan, Kârgâzstan și Turkmenistan, cu o cotă generală de 10%. Moldova este printre cele mai afectate, cu o taxă de 31%, în timp ce pentru Kazahstan a fost stabilită o cotă de 27%.

Printre excepțiile notabile din noul regim tarifar se mai numără Iran, Cuba, Coreea de Nord, Mexic și Canada, care nu au fost vizate de noile măsuri.

Într-o declarație făcută după semnarea ordinului, Trump a declarat: „America a fost jefuită timp de ani buni de alte națiuni, fie ele prietene sau inamice. Vom taxa aproximativ jumătate din ceea ce ei taxează la rândul lor. Nu e o reciprocitate completă, ci una… blândă”.