Bani publici „uitați”! 5,6 milioane de lei, încă neîncasate

Creanțele cu termen expirat rezultate din avansurile efectuate regulamentar au constituit 5,6 milioane de lei la data de 31 decembrie 2025, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Din această sumă, 0,6 milioane de lei revin bugetului de stat, iar 5,0 milioane de lei, bugetelor locale.

Datele arată că, în cazul bugetului de stat, întreaga sumă de 0,6 milioane de lei reprezintă creanțe formate de mai mult de un an. La nivelul bugetelor locale, 0,1 milioane de lei sunt creanțe cu vechime între 3 și 6 luni, 0,5 milioane de lei, între 6 luni și un an, iar cea mai mare parte, de 4,4 milioane de lei, reprezintă creanțe mai vechi de un an.

Comparativ cu situația de la 1 ianuarie 2025, creanțele cu termen expirat s-au redus, cu 32,7 milioane de lei sau 85,4%. Reducerea este determinată în principal de diminuarea creanțelor la bugetul de stat, care au scăzut cu 31,6 milioane de lei, echivalentul unei reduceri de 98,1%. La nivelul bugetelor locale, scăderea a fost de 1,1 milioane de lei sau 18%.

Din totalul creanțelor cu termen expirat înregistrate la finele anului 2025, ponderea bugetului de stat constituie 10,7%, iar cea a bugetelor locale, 89,3%.

Potrivit Ministerului Finanțelor, diminuarea creanțelor a fost determinată în special de reducerea sumelor aferente investițiilor capitale, cu 24,7 milioane de lei, aproape integral la bugetul de stat. De asemenea, creanțele aferente procurării mijloacelor fixe s-au micșorat cu 3,6 milioane de lei, iar cele pentru reparații capitale ale mijloacelor fixe, cu 0,7 milioane de lei. O scădere de 4,2 milioane de lei a fost înregistrată și la categoria „alte cheltuieli” pe bugetul de stat.

Totodată, datele arată și unele majorări. Creanțele cu termen expirat pentru bunuri și servicii au crescut cu 0,4 milioane de lei, atât la bugetul de stat, cât și la bugetele locale, iar la capitolul stocuri de materiale circulante s-a înregistrat o creștere de 0,1 milioane de lei pe bugetul de stat.

Conform definiției utilizate de Ministerul Finanțelor, creanțele cu termen expirat reprezintă dreptul unei autorități sau instituții bugetare de a pretinde îndeplinirea unei obligații financiare de la o persoană fizică sau juridică, al cărei termen de executare a fost depășit.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#restanțe #autorități #finanțe

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mass-media din Republica Moldova se confruntă în continuare cu probleme grave. Deși în 2025, comparativ cu anii precedenți, valoarea indicatorilor a înregistrat o creștere minoră, problemele sistemice majore în activitatea presei nu au remediate, conform Indicelui privind Situația Presei în Moldova (ISPM) pentru 2025, lansat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI).

Documentul este elaborat pentru al X-a an consecutiv. Indicele oferă o analiză a presei în ansamblu, evidențiind problemele și evoluțiile-cheie din sectorul media. Starea presei autohtone a fost apreciată de o echipă de 14 evaluatori, iar punctajul general al ISPM pentru anul 2025 constituie 32.4 puncte în acest an.

Starea presei a fost evaluată în conformitate cu șapte indicatori: cadrul juridic de reglementare, contextul politic, mediul economic, mediul profesional, calitatea jurnalismului, securitatea informațională din perspectivă mediatică și securitatea jurnaliștilor.

Conform raportului, securitatea jurnaliștilor a înregistrat cel mai accentuat regres. Acest lucru s-a produs pe fundalul frecvenței incidentelor de intimidare și agresare a reporterilor în spațiul public, a hărțuirii online și a normalizării discursului ostil față de presă.

În ceea ce privește cadrul juridic, indicatorul a înregistrat o creștere ușoară. Tendința este explicată printr-o o serie de intervenții în legislația audiovizuală, precum și modificări legislative care vizează protecția jurnalistului. Totuși, s-a constatat că există lacune majore în reglementarea coerentă a presei online și a celei scrise și lipsa obligațiilor clare de transparență a proprietății în mediul digital.

Și indicatorul dedicat mediului economic de activitate a presei a înregistrat o creștere minoră, avans susținut mai ales de consolidarea independenței editoriale în rândul redacțiilor independente, precum și de existența unor mecanisme de sprijin prin subvenționare. Totuși, raportul constată că veniturile din publicitate sunt insuficiente, o parte semnificativă a bugetelor continuă să fie direcționată către platforme globale, iar dependența de finanțări externe persistă.

Mediul profesional a crescut la 35 de puncte. A fost consolidată infrastructura de profesionaliza, însă calitatea jurnalismului a înregistrat o scădere ușoară, pe fundalul reducerii punctajului pluralismului intern.

Autorii raportului recomandă adoptarea unei legi generale a mass-mediei, care să vizeze inclusiv presa online, transpunerea standardelor anti-SLAPP, revizuirea mecanismelor problematice de suspendare sau retragere a licențelor, consolidarea garanțiilor privind accesul la informație, sporirea protecției jurnaliștilor și eficientizarea răspunsului instituțional la agresiuni și hărțuire, inclusiv în mediul online.

În 2024, mass-media din Moldova a fost apreciată cu 31.6 de puncte.

Raportul privind starea mass-mediei este parte a proiectului „Avansarea educației mediatice și sprijinirea mass-media din Republica Moldova”, susținut de Suedia și implementat de Internews. Programul își propune să contribuie la creșterea unui sector media divers, independent și viabil financiar, și la abilitarea tinerilor din Moldova de a naviga în siguranță în mediul complex de informare.