Bătălia dintre SUA și China se intensifică: Cine pune mâna pe o bogăție colosală

Bătălia economică aprigă pe plan mondial dintre Statele Unite și China se intensifică tot mai mult, iar acum experții susțin că o nouă luptă majoră este în curs de desfășurare. Planul lui Joe Biden, alături de G7, de a investi 600 de miliarde de dolari în proiecte în Africa, care să ajute la exploatarea marilor zăcăminte de minerale, o bogăție colosală continentului.

Controlul Chinei asupra mineritului african stârnește un răspuns din partea SUA, iar tranziția energetică alimentează o nouă luptă asupra resurselor naturale ale Africii între Washington și Beijing, potrivit Bloomberg.

Statele Unite ale Americii merg înainte cu toată viteza în efortul lor de a ajunge din urmă China într-o parte a lumii care a devenit esențială pentru tranziția ecologică: “Copperbelt” din Africa. Deținând minerale esențiale pentru producția de baterii și alte componente de energie regenerabilă, Zambia și Republica Democrată Congo au devenit cel mai recent loc de desfășurare a luptei pentru avantaje economice între Washington și Beijing.

Ca parte a ambiției sale declarate de a contesta dominația Chinei, administrația Biden a văzut o oportunitate de a revitaliza o linie feroviară veche de un secol care leagă minele africane cheie de un port din Oceanul Atlantic. Denumit coridorul Lobito, SUA investește sute de milioane de dolari în acest proiect.

În documentarul realizat de Bloomberg “How the US Can Rival China in Africa”, se arată cum inițiativa ar putea oferi o rută rapidă către SUA și Uniunea Europeană pentru aceste minerale esențiale.

Dar SUA au ajuns târziu în joc. China a construit pentru prima dată o linie de cale ferată în anii 1970, îndreptându-se spre est din Copperbelt către portul Dar es Salaam din Tanzania. Ulterior, o companie de stat chineză a reconstruit o linie feroviară cheie în Angola, la un cost estimat la 2 miliarde de dolari.

În ultimul deceniu, în cadrul Inițiativei ”Belt and Road” a președintelui Xi Jinping, China a investit aproape 1.000 de miliarde de dolari în proiecte de infrastructură în țările în curs de dezvoltare.

Statele Unite nu s-au apropiat nici pe departe de această sumă. Acum, acest lucru s-ar putea schimba, coridorul Lobito servind drept un proiect-amiral pentru planul președintelui american Joe Biden și al Grupului celor Șapte de a investi 600 de miliarde de dolari în proiecte similare pe parcursul a cinci ani.

Cu toate acestea, China nu a dominat doar infrastructura. O mare parte din producția de cupru din Congo este controlată de companii chinezești, iar investițiile americane în mineritul din Zambia au fost puține.

Un start-up din Silicon Valley numit KoBold Metals spune că vrea să modifice această dinamică. Susținută de Bill Gates și de Sam Altman de la OpenAI, compania se grăbește să transforme masivul său zăcământ de cupru din nordul Zambiei într-o mină care va fi un beneficiar cheie al proiectului coridorului Lobito.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#batalie #china #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La 30 septembrie 2025, sectorul bancar din Republica Moldova a înregistrat o evoluție robustă, cu active și depozite în creștere, profitabilitate în urcare și indicatori prudențiali situați confortabil peste limitele reglementate, arată datele publicate de Banca Națională a Moldovei, potrivit Băncii Naționale a Moldovei.

Activele totale ale băncilor au ajuns la 181,1 miliarde lei, în creștere cu 6,3% în primele nouă luni ale anului, ceea ce înseamnă un plus de 10,7 miliarde lei. Cea mai mare parte a activelor a fost reprezentată de credite și avansuri la cost amortizat – 54,5% din total (98,6 miliarde lei) –, în condițiile în care componenta de creditare a continuat să se extindă puternic. Soldul brut al creditelor a crescut cu 22,8%, ajungând la 99,2 miliarde lei și reprezentând 54,8% din totalul activelor.

Cele mai dinamice sectoare au fost creditele pentru procurarea sau construcția locuințelor, care au crescut cu 31,3% (până la 24,4 miliarde lei), creditele pentru comerț (+20,1%, până la 20,2 miliarde lei), creditele de consum (+25,1%, până la 18,4 miliarde lei), alte credite (+71,8%) și creditele pentru servicii (+35,6%). Singura categorie în declin a fost cea a împrumuturilor acordate autorităților publice locale, cu o scădere de 14,7%.

Rata creditelor neperformante a urcat ușor, de la unul dintre cele mai scăzute niveluri istorice, până la 4,7%, în timp ce ponderea creditelor expirate s-a redus la 1,4%. Evoluția confirmă o calitate bună a portofoliului de credite, în pofida extinderii accelerate a creditării.

Depozitele au continuat să se majoreze, crescând cu 6,4% în perioada analizată, până la 137,3 miliarde lei. Depozitele persoanelor fizice au avansat cu 8,4%, ajungând la 82,3 miliarde lei, în timp ce depozitele persoanelor juridice au crescut cu 3,6%, până la 54,9 miliarde lei. Depozitele în lei au avut o pondere de 64,8% din total, majorându-se cu peste 6,2 miliarde lei, în timp ce depozitele în valută au constituit 35,2%, cu o creștere de 2 miliarde lei.

Profitul sectorului bancar a însumat 3,4 miliarde lei în primele nouă luni ale anului, în creștere cu 16% față de aceeași perioadă a anului precedent. Majorarea a fost determinată în principal de creșterea veniturilor din dobânzi, care au ajuns la 8,1 miliarde lei (+21,8%), pe fondul intensificării activității de creditare. Rentabilitatea activelor a urcat la 2,5%, iar rentabilitatea capitalului la 15,8%, semnalând un sector eficient și profitabil.

Potrivit BNM, toate băncile au continuat să respecte indicatorii prudențiali de lichiditate. Odată cu intrarea în vigoare a indicatorului de finanțare stabilă netă (NSFR), băncile au raportat un nivel mediu de 170,3%, mult peste limita minimă de 100%. Indicatorul LCR a atins un nivel de 269,7%, semnificativ peste cerințele reglementate, iar principiile lichidității I și III au fost, de asemenea, menținute în limitele stabilite.

Rata fondurilor proprii totale a constituit 25,2%, peste limita minimă de 10%, cu variații între 20,7% și 39,6%, în funcție de bancă. Fondurile proprii au crescut la 24,4 miliarde lei, în special după reflectarea profiturilor și distribuirea dividendelor de către șapte bănci.

Indicatorii privind expunerile mari, expunerile față de persoanele afiliate și poziția dominantă pe piață au fost respectați de ansamblul sectorului, cu o singură excepție: o bancă a depășit limita de 35% atât la cota de active (35,3%), cât și la cea de depozite ale persoanelor fizice (35,7%).