BCE reduce din nou dobânzile, pe fondul scăderii inflaţiei

Banca Centrală Europeană (BCE) a redus joi dobânzile cu 25 puncte de bază, pentru a treia oară în acest an şi în linie cu estimările, pe măsură ce inflaţia încetineşte iar creşterea economică pierde din elan, transmite Reuters.

Începând cu data de 23 octombrie, rata dobânzii la facilitatea de depozit va fi redusă la 3,25%, rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare şi rata dobânzii la facilitatea de creditare marginală vor fi diminuate la 3,40% şi, respectiv, 3,65%, a decis joi Consiliul guvernatorilor BCE.

BCE nu a oferit niciun fel de indicii privind viitoarele decizii de politică monetară, repetând că deciziile sale vor fi luate de la o reuniune la alta, chiar dacă pieţele se aşteaptă la reduceri similare de dobândă la următoarele trei reuniuni, pentru a stimula creşterea economiei.

„Datele privind inflaţia arată că procesul dezinflaţionist este pe calea cea bună. Perspectivele privind inflaţia sunt de asemenea afectate de recentele date surprinzătoare privind declinul activităţii economice”, se arată în comunicatul BCE.

Dar analiştii apreciază că înăsprirea de pe piaţa forţei de muncă continuă, sindicatele cer salarii mai mari, costurile cu energia şi preţurile serviciilor continuă să crească rapid, toate aceste evoluţii sugerând că inflaţia ar putea rămâne la un nivel relativ ridicat o perioadă.

Conform datelor publicate joi de Eurostat, în zona euro, rata anuală a inflaţiei s-a redus de la 2,2% în august, până la 1,7% în septembrie, cel mai redus nivel din ultimii trei ani.

De asemenea, datele Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut uşor, de la 2,8%, până la 2,7%. Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a scăzut uşor, de la 2,8%, până la 2,7%.

Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#BCE #rata #inflație #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ucraina intenționează să ceară modificarea proiectului de acord propus de Statele Unite privind resursele minerale, solicitând în special majorarea investițiilor americane, potrivit agenției Bloomberg, care citează surse apropiate negocierilor.

Oficialii de la Kiev se tem că actuala formă a acordului ar putea complica parcursul european al Ucrainei, întrucât documentul prevede drepturi exclusive pentru SUA în toate proiectele majore de infrastructură și în distribuția profitului generat de un fond comun de investiții. De asemenea, accesul extins la resurse strategice ar putea marginaliza Uniunea Europeană în relația economică cu Ucraina.

Un alt punct sensibil este posibilitatea ca înțelegerea să implice, direct sau indirect, obligația Ucrainei de a compensa sprijinul militar și economic oferit de SUA de la începutul invaziei ruse.

Pe 28 martie, oficialii ucraineni au avut o videoconferință cu partenerii americani, inclusiv cu juriști specializați, pentru a cere clarificări și a semnala potențialele conflicte dintre acord și obiectivele strategice ale Kievului.

Potrivit surselor Bloomberg, reprezentanții SUA nu au respins categoric îngrijorările Ucrainei, în special în ceea ce privește compatibilitatea acordului cu ambițiile de aderare la UE. Acest lucru sugerează că Washingtonul ar putea fi deschis la renegocierea anumitor clauze.

Discuțiile privind acordul au început la începutul lui 2025, iar semnarea era planificată pentru sfârșitul lunii februarie, în cadrul vizitei lui Volodimir Zelenski la Washington. Însă, în urma unei confruntări publice cu fostul președinte Donald Trump și actualul vicepreședinte J.D. Vance, Zelenski a părăsit prematur Casa Albă, amânând finalizarea acordului.

Ulterior, pe 19 martie, Trump și Zelenski au avut o primă convorbire telefonică de reconciliere, iar pe 24 martie Trump a anunțat că un acord este „aproape gata de semnare”.

Pe 27 martie, deputatul Radei Supreme, Yaroslav Jeleznîak, precum și publicațiile Bloomberg și Financial Times, au dezvăluit condițiile preliminare ale acordului. Documentul includea accesul SUA la resursele de petrol și gaze din întreaga țară, o durată nedeterminată a acordului, și stipula că modificările pot fi făcute doar cu acordul părții americane. Totodată, nu existau mențiuni despre garanții de securitate oferite de SUA Ucrainei, nici măcar „indirecte”, potrivit lui Jeleznîak.