Bill Gates a uitat de bogăție și, simplu, stă în coadă după un burger. FOTO cu alte 4 vedete care nu țin cont de stele

Unele vedete, oricât de populare sau bogate ar fi, trăiesc ca oamenii obișnuiți. Când nu sunt în centrul atenției, preferă să ducă o viață mai practică, iar unii dintre ei chiar țin evidența cheltuielilor lor la fel ca noi.

Cei de la Bright Side cred că putem învăța multe de la aceste vedete, ale căror stiluri de viață demonstrează că nu există atât de multe diferențe între oamenii bogați și cei săraci.

Bill Gates

Unul dintre cei mai bogați oameni din lume este un prim exemplu de cineva care duce o viață umilă.

O fotografie a lui Bill Gates, care uitase că este un miliardar și că doar stătea la coadă pentru un burger, a fost împrăștiată pe internet în câteva minute. Și nu este singura dată când fondatorul Microsoft a dat un bun exemplu pentru cei din jur. Unul dintre cei mai influenți oameni din Silicon Valley spune că încă mai face singur vasele:

„Veselele le fac în fiecare seară. Sunt destui candidați pentru această funcție, dar mi se pare că o fac mai bine. „

Sarah Michelle Gellar

Vedeta din Buffy Vampire Slayer este bine cunoscută pentru stilul ei de viață umil. În ciuda faptului că Gellar are o valoare netă de 30 de milioane de dolari, ea cunoaște prețul fiecărui dolar și face adesea achiziții la o valoare bună.

„Prețul scăzut nu înseamnă o calitate proastă! Și întotdeauna am decupat cupoane ”

Mariska Hargitay

Vedeta seriei dramatice de mare succes Law & Order a dezvăluit că înainte de a o juca pe detectiva Olivia Benson, avea foarte puțini bani. „Tocmai am avut o grămadă de datorii pe cardul de credit”, a spus ea, adăugând:

„Când ești actor, banii vin și pleacă, dar acum am învățat să-mi controlez cheltuielile. Nu cumpăr mai mult decât îmi permit ”.

Hilary Swank

Călătoria către succes a vedetei Million Dollar Baby este una dintre cele mai inspirate povești de la Hollywood la poveștile bogăției. Când Swank era adolescent, părinții ei au divorțat, mama ei nu-și putea permite să închirieze un apartament și au locuit o vreme într-o mașină. În ciuda faptului că Swank a primit 2 premii Oscar și a fost în centrul atenției pentru o perioadă destul de lungă de timp, ea trăiește încă relativ modest. „Garderoba mea este doar un hodgepodge”, spune actrița.

„Nu trebuie să porți doar articole de marcă pentru a fi elegant”.

Regina Elisabeta a II-a

Regina Elisabeta a II-a este cunoscută pentru stilul ei de viață umil. Majestatea Sa poate purta numeroase ținute din garderoba ei de mai multe ori. Folosește un aparat de încălzire pe care și-l poate permite cu ușurință chiar și bunica ta, refolie hârtia de împachetare și panglicile pentru cadouri și a interzis becurile de peste 40W pentru a economisi la facturile de energie electrică.

„Este atentă la bani și ține întotdeauna evidența cheltuielilor. Are genți pe care le-a purtat de 30 sau 40 de ani și pe care le folosește în continuare ”, spun cei din interiorul Palatului Buckingham.

LONDON, ENGLAND – FEBRUARY 21: Gillian Allnutt (C) is presented with The Queen’s Gold Medal for Poetry by Queen Elizabeth II, as Poet Laureate Carol Ann Duffy looks on, during a private audience with Queen Elizabeth II at Buckingham Palace on February 21, 2017 in London, England. (Photo by Yui Mok – WPA Pool / Getty Images)

#oameni bogați #Bill Gates

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.