DOC// Cum și-a gestionat anul trecut banii guvernatorul BNM

Guvernatorul BNM, Octavian Armașu, a câștigat 1,917 mil. de lei – salariul BNM și venituri din dobânzile la depozitele bancare – mai mult cu 22% decât în anul 2020, potrivi declarației de avere.

Octavian Armașu împreună cu soția Elena Armașu au șapte depozite bancare și au adunat din dobânzi – 21,3 mii de lei. Soția guvernatorul, care este angajată la reprezentanța Bayer în Republica Moldova a ridicat un salariu de 980 mii de lei. Guvernatorul mai are două conturi curent în euro – 43,3 mii de euro la OTP Bank, un cont curent în lei – 112,7 mii de lei la aceiași bancă, două depozite bancar la maib – 706,9 mii de lei, un depozit în dolari – 16,9 mii și trei conturi curente la maib – 35,7 mii de lei

Guvernatorul BNM împreună cu soția Elena Armașu au încasat 48,200 mii de euro de pe urma înstrăinării a patru imobile.

Octavian Aramașu, împreună cu soția dețin în proprietate 173 de terenuri agricole, iar de pe urma dării în chirie a acestora au încasat, în anul 2021, 300 mii de lei.

Familia Armașu deține un apartament cu o suprafața de 103 metri pătrați care costă puțin peste 2 milioane de lei și o vilă în sumă de 279 mii de lei.

Soția guvernatorului conduce on Volvo XC60 cu o valoare indicată de 44,7 mii de euro.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

declaration_20220718_110641 (1) by Victor Ursu on Scribd

#Armașu #venit #avere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.