DOC// Cum și-a gestionat anul trecut banii guvernatorul BNM

Guvernatorul BNM, Octavian Armașu, a câștigat 1,917 mil. de lei – salariul BNM și venituri din dobânzile la depozitele bancare – mai mult cu 22% decât în anul 2020, potrivi declarației de avere.

Octavian Armașu împreună cu soția Elena Armașu au șapte depozite bancare și au adunat din dobânzi – 21,3 mii de lei. Soția guvernatorul, care este angajată la reprezentanța Bayer în Republica Moldova a ridicat un salariu de 980 mii de lei. Guvernatorul mai are două conturi curent în euro – 43,3 mii de euro la OTP Bank, un cont curent în lei – 112,7 mii de lei la aceiași bancă, două depozite bancar la maib – 706,9 mii de lei, un depozit în dolari – 16,9 mii și trei conturi curente la maib – 35,7 mii de lei

Guvernatorul BNM împreună cu soția Elena Armașu au încasat 48,200 mii de euro de pe urma înstrăinării a patru imobile.

Octavian Aramașu, împreună cu soția dețin în proprietate 173 de terenuri agricole, iar de pe urma dării în chirie a acestora au încasat, în anul 2021, 300 mii de lei.

Familia Armașu deține un apartament cu o suprafața de 103 metri pătrați care costă puțin peste 2 milioane de lei și o vilă în sumă de 279 mii de lei.

Soția guvernatorului conduce on Volvo XC60 cu o valoare indicată de 44,7 mii de euro.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

declaration_20220718_110641 (1) by Victor Ursu on Scribd

#Armașu #venit #avere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fluxurile de energie electrică dintre România, Republica Moldova și Ucraina au revenit la valori ridicate duminică seara, după avaria gravă produsă sâmbătă dimineață, care a afectat semnificativ sistemele energetice din regiune. România a reluat exporturile masive peste Prut, la o putere de peste 1 000 MW, o parte importantă din electricitate fiind direcționată mai departe către Ucraina, unde infrastructura energetică rămâne serios afectată de atacurile rusești, în condiții de ger puternic.

Potrivit profit.ro, în dimineața zilei de luni, din România către Republica Moldova intrau peste 1 200 MW, iar Moldova exporta mai departe în Ucraina peste 800 MW. Grosul energiei românești tranzitează linia de înaltă tensiune Isaccea–Vulcănești–MGRES, cu aproape 1 180 MW, restul fluxurilor fiind asigurate prin cele patru linii de 110 kV dintre cele două state. Nivelul ridicat al exporturilor este susținut și de producția mare a parcurilor eoliene din România, care au generat aproape 2 000 MW, reprezentând aproximativ un sfert din producția națională de energie, peste nivelul consumului intern din acel moment, potrivit datelor publicate de Transelectrica.

Defecțiunea de sâmbătă, produsă la ora 10:42, a dus la o scădere bruscă a energiei livrate din România către Republica Moldova, de la 1 015 MW la doar 101 MW, din cauza unei căderi de tensiune pe linia Isaccea–Vulcănești–MGRES. Potrivit Moldelectrica, exporturile românești au revenit la circa 1 000 MW duminică, în jurul orei 19:00, după finalizarea lucrărilor de reparație. Autoritățile de la Chișinău au anunțat că linia Vulcănești–MGRES a fost reconectată, pusă sub tensiune și sincronizată cu sistemul energetic.

Un segment al liniei, aflat pe teritoriul Ucrainei, ar fi fost afectat de depuneri masive de chiciură, cedând sâmbătă dimineață și declanșând sistemele automate de protecție, pe fondul altor probleme tehnice din rețeaua ucraineană. Până la restabilirea completă a interconectării, Republica Moldova importa energie din România în regim de insulă prin interconexiunile de 110 kV, la o putere de aproximativ 205 MW, iar alte 320 MW erau tranzitate prin rute alternative. Ministrul energiei de la Kiev, Denys Șmihal, a declarat că finalizarea reparațiilor la linia de înaltă tensiune care leagă Ucraina de Republica Moldova a adus circa 500 MW suplimentari pentru stabilizarea alimentării cu energie în sudul țării. Autoritățile române au precizat că sistemul energetic național a funcționat fără probleme, fără întreruperi pentru consumatori.