Bitcoin şi-a demonstrat din nou volatilitatea și a coborât vineri cu aproximativ 7%

Bitcoin şi-a demonstrat din nou volatilitatea, coborând vineri cu aproximativ 7%, de la nivelul de 72.000 de dolari atins joi la 67.000 de dolari, potrivit datelor Coin Metrics, transmite agenția Reuters, citată de News.ro.

Nu a fost imediat clar ce a cauzat scăderea bitcoin, care se tranzacţionează 24 de ore pe zi. Bitcoin este încă în creştere cu aproximativ 57% în acest an, iar scăderea începută din timpul nopţii de joi spre vineri a avut loc de la maxime aproape record.

Criptomoneda a crescut în ultimele luni, în parte datorită anticipării şi apoi a cererii din partea noilor ETF-uri pentru bitcoin care au fost lansate în SUA în ianuarie.

”Cred că este o mişcare sănătoasă. Înlăturăm o parte din pârghia care s-a acumulat în sistem”, a spus CEO-ul Crypto.com Kris Marszalek la emisiunea ”Squawk Box” de la CNBC, adăugând că presiunea de vânzare vine probabil de pe piaţa de opţiuni.

Creşterile rapide şi scăderi abrupte au fost o caracteristică recurentă a istoriei bitcoin. Pe piaţa taur anterioară, bitcoin a crescut peste 68.000 de dolari în noiembrie 2021, dar se tranzacţiona sub pragul de 20.000 USD aproximativ un an mai târziu.

Cripto-optimiştii spun că volatilitatea clasei de active ar trebui să scadă pe măsură ce bitcoin se maturizează.

Apariţia ETF-urilor bitcoin, care facilitează ca o gamă mai largă de investitori să câştige expunerea la cripto, ar putea ajuta, teoretic, la reducerea acestei volatilităţi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#volatilitate #crypto #bitcoin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.