Bitcoin şi-a demonstrat din nou volatilitatea și a coborât vineri cu aproximativ 7%

Bitcoin şi-a demonstrat din nou volatilitatea, coborând vineri cu aproximativ 7%, de la nivelul de 72.000 de dolari atins joi la 67.000 de dolari, potrivit datelor Coin Metrics, transmite agenția Reuters, citată de News.ro.

Nu a fost imediat clar ce a cauzat scăderea bitcoin, care se tranzacţionează 24 de ore pe zi. Bitcoin este încă în creştere cu aproximativ 57% în acest an, iar scăderea începută din timpul nopţii de joi spre vineri a avut loc de la maxime aproape record.

Criptomoneda a crescut în ultimele luni, în parte datorită anticipării şi apoi a cererii din partea noilor ETF-uri pentru bitcoin care au fost lansate în SUA în ianuarie.

”Cred că este o mişcare sănătoasă. Înlăturăm o parte din pârghia care s-a acumulat în sistem”, a spus CEO-ul Crypto.com Kris Marszalek la emisiunea ”Squawk Box” de la CNBC, adăugând că presiunea de vânzare vine probabil de pe piaţa de opţiuni.

Creşterile rapide şi scăderi abrupte au fost o caracteristică recurentă a istoriei bitcoin. Pe piaţa taur anterioară, bitcoin a crescut peste 68.000 de dolari în noiembrie 2021, dar se tranzacţiona sub pragul de 20.000 USD aproximativ un an mai târziu.

Cripto-optimiştii spun că volatilitatea clasei de active ar trebui să scadă pe măsură ce bitcoin se maturizează.

Apariţia ETF-urilor bitcoin, care facilitează ca o gamă mai largă de investitori să câştige expunerea la cripto, ar putea ajuta, teoretic, la reducerea acestei volatilităţi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#volatilitate #crypto #bitcoin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Unul dintre cele mai controversate puncte ale planului de pace vizează Centrala Nucleară Zaporojie, relatează Reuters. Potrivit experților citați de agenție, chiar și în cazul în care Kievul va recăpăta controlul asupra celei mai mari centrale nucleare din Europa, procesul de evaluare și repunere în funcțiune ar putea dura mai mulți ani.

Conform estimărilor, ar fi necesari cel puțin doi-trei ani doar pentru a determina starea reală a centralei după perioada de ocupație și exploatare în condiții de risc. Ulterior, ar fi nevoie de încă aproximativ trei ani pentru restaurarea echipamentelor și readucerea centralei la o funcționare deplină.

Situația este complicată de faptul că autoritățile ucrainene nu dețin în prezent informații exacte despre starea tehnică a centralei. Compania de stat Energoatom a declarat că Kievul nu cunoaște situația reală a instalațiilor nucleare de la Zaporojie în acest moment.

Între timp, impactul asupra sistemului energetic al Ucrainei este major. Potrivit analiștilor, deficitul actual de capacități de producere a energiei electrice se ridică la aproximativ 4 gigawați, echivalentul puterii a patru reactoare ale centralei nucleare de la Zaporojie.

Experții avertizează că, fără revenirea acestei capacități în sistem, securitatea energetică a Ucrainei va rămâne vulnerabilă pe termen mediu și lung, chiar și în eventualitatea unui acord de pace.