Bloomberg: Băncile centrale se vor confrunta cu o lună de foc din cauza crizei provocate de Covid-19

Speranţele că vaccinurile împotriva coronavirusului şi stimulentele guvernamentale masive deschid calea de evadare din cea mai gravă criză de sănătate din ultimul secol au făcut ca randamentele obligaţiunilor să crească şi să ducă pariurile pe accelerarea inflaţiei în SUA la cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu.

Acest lucru schimbă terenul pe care stau cei care iau decizii de politică monetară, aceştia promiţând să menţină costurile de finanţare ale statelor jos şi banii ieftini până când expansiunea se va putea autoîntreţine, scrie Bloomberg, citat de Mediafax.

În următoarele două săptămâni, Rezerva Federală a SUA şi Banca Centrală Europeană, precum şi colegele lor din Japonia, Marea Britanie şi Canada vor reitera cu siguranţă aceste promisiuni, dornice să evite greşelile din ultima criză, când au retras sprijinul prea devreme. Riscul pare acum să încline în cealaltă direcţie, scrie Digi24.ro.

În timp ce factorii de decizie politică salută o creştere modestă a randamentelor obligaţiunilor ca semnal de încredere în perspectivele economice, mai ales în cele ale SUA, ei îşi fac griji că un salt necontrolat ar sufoca revenirea.

Şefii băncilor centrale spun că orice reapariţie a inflaţiei se va baza pe o corecţie temporară a căderii de anul trecut şi că şomajul ridicat va continua să restrângă presiunea preţurilor.

Consiliul de politică monetară al Băncii Canadei se va reuni pe 10 martie. A doua zi, preşedinta BCE Christine Lagarde îşi va aduna generalii. Urmează, pe 16-17 martie, şedinţa Fed. Şefii Băncii Angliei se vor întâlni pe 18 martie. Băncii Japoniei îi vine rândul pe 18-19 martie.

#economie mondială #economie covid #pandemie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce Republica Moldova se confruntă cu un deficit al balanței comerciale care a depășit 30% din PIB, Statele Unite ale Americii au reușit în 2025 una dintre cele mai spectaculoase corecții comerciale din ultimele decenii. Analiza economistului Veaceslav Ioniță arată un contrast dur între direcția marilor economii și vulnerabilitățile tot mai profunde ale economiei moldovenești.

Potrivit datelor analizate, în ultimii ani deficitul comercial trimestrial al SUA oscila între 200 și 280 de miliarde de dolari. Însă în trimestrul IV al anului 2025, acesta a coborât brusc la aproximativ 70 de miliarde de dolari, ceea ce înseamnă o reducere de aproape patru ori într-un singur trimestru.

La nivel anual, Statele Unite au încheiat anul 2025 cu un deficit comercial de circa 680 de miliarde de dolari. Deși valoarea absolută rămâne mare, raportarea la produsul intern brut schimbă radical perspectiva. Dacă în perioada 2020–2022 deficitul comercial american era situat la 3,5–3,7% din PIB, în 2025 acesta a fost redus la aproximativ 2,2% din PIB. Este cel mai scăzut nivel din ultimii aproape 30 de ani, comparabil doar cu anul 1997, înainte de accelerarea globalizării și a externalizării masive a producției.

„Deficitul comercial al SUA nu a dispărut, dar a devenit gestionabil. Pentru o economie de talia Statelor Unite, 2,2% din PIB nu mai reprezintă o vulnerabilitate strategică, ci un dezechilibru controlat”, subliniază Veaceslav Ioniță. Potrivit economistului, această evoluție marchează o schimbare clară de paradigmă: deficitul comercial nu mai este tratat ca un cost inevitabil al globalizării, ci ca o problemă economică și geopolitică ce trebuie corectată.

Această schimbare are implicații globale. Marile economii transmit semnalul că reducerea deficitelor comerciale devine un obiectiv strategic. Franța a început deja să se adapteze, Germania urmează, iar alte state mari vor intra în aceeași logică, ceea ce va declanșa o competiție dură pentru echilibrarea comerțului extern.

În acest context, comparația cu Republica Moldova este, potrivit analizei, una „care doare”. În 2025, deficitul balanței comerciale a Moldovei a depășit 30% din PIB. Chiar dacă economiile mici tind să aibă deficite mai mari, un asemenea nivel nu mai poate fi calificat drept un simplu dezechilibru structural, ci reprezintă o vulnerabilitate majoră. Raportat la dimensiunea economiei, Moldova funcționează cu un deficit de aproape 15 ori mai mare decât cel considerat o realizare istorică pentru SUA.

Veaceslav Ioniță subliniază că Moldova nu dispune de instrumentele Statelor Unite – nu are o monedă de rezervă globală, o piață internă uriașă sau capacitatea de a influența regulile comerțului mondial. „Însă lecția americană nu este despre instrumente, ci despre direcție”, notează economistul.

Într-o lume în care marile economii își reduc agresiv deficitele comerciale, Republica Moldova riscă să rămână extrem de expusă riscurilor valutare, financiare și sociale. Concluzia analizei este tranșantă: reducerea deficitului balanței comerciale trebuie să devină un obiectiv economic strategic pentru Moldova, nu din motive ideologice, ci din rațiuni de supraviețuire economică într-un mediu global tot mai dur și competitiv.