BNM a lansat o serie de podcasturi de educatie financiară în sprijinul cetățenilor

Banca Națională a Moldovei (BNM) continuă cu o serie de podcasturi campania de informare și sensibilizare „Educația financiară – un beneficiu personal, social și economic”.

Acestea sunt adresate tuturor membrilor societății – consumatorilor, comunității de afaceri și, pur și simplu, persoanelor interesate de cultura financiară care doresc să se orienteze mai bine în lumea financiară actuală.

Podcasturile explică publicului cum funcționează piața financiară din Republica Moldova, care sunt instrumentele de politică monetară ale BNM sau de ce o bancă centrală trebuie să fie independentă. La fel, podcasturile oferă răspunsuri la întrebările: ce este mai avantajos – creditul ipotecar sau chiria; cum să obții bani pentru o afacere prosperă; care sunt avantajele și riscurile unui credit bancar. În același timp, sunt oferite informații detaliate despre plățile fără numerar – inovații și perspectivă, dar și soluții pentru gestionarea economiilor.

Cele opt podcasturi semnate de jurnalistul Vitalie Condrațchi au fost elaborate în cadrul proiectului „Susținerea BNM în procesul de ridicare a nivelului educației și incluziunii financiare în Republica Moldova” realizat cu finanțarea UK AID, cu suportul Fondului pentru Buna Guvernare al Guvernului Marii Britanii. Proiectul a mai inclus elaborarea a zece videografice și a două videoghiduri la subiectul financiar-bancar.

Lista podcasturilor:

#Banca Națională a Moldovei #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La cinci ani de la preluarea guvernării, PAS revine asupra politicilor privind susținerea producătorilor locali și lansează campania „Cumpăr BUN de-acasă”, menită să încurajeze populația să opteze pentru produse autohtone în perioada sărbătorilor și pe tot parcursul anului. Inițiativa vine însă într-un context în care autoritățile au renunțat anterior la măsura de protejare a producției interne: cota obligatorie de 50% pentru produsele moldovenești pe rafturile magazinelor.

Campania, lansată la 3 decembrie de Ministerul Agriculturii, reprezintă o schimbare de ton față de poziția adoptată de guvernare în anii trecuți, când orice formă de intervenție în favoarea producătorilor locali era criticată și respinsă în numele liberalizării pieței. Fostul director executiv al Asociației Forța Fermierilor, Alexandr Slusari, salută întoarcerea autorităților spre producătorii autohtoni, dar consideră măsura insuficientă.

„Este bine că măcar în al cincilea an de guvernare PAS s-a lansat campania „Cumpăr BUN de-acasă”. Dar este categoric insuficient. Avem nevoie de o campanie amplă, de rafturi speciale, de spoturi la TV, de reguli clare pentru supermarketuri. Importul unor mărfuri pe care le producem și noi distruge economia națională”, a declarat Slusari.

Acesta amintește că alte state europene protejează activ producătorii locali, iar Moldova ar trebui să adopte practici similare, inclusiv prin programe de alimentație sănătoasă în instituțiile publice și politici ferme pentru menținerea producției autohtone pe piață.

Legea privind cota minimă de 50% pentru produsele fabricate în Republica Moldova a fost adoptată în decembrie 2020 și a intrat în vigoare în iulie 2021. În iulie 2022, Parlamentul dominat de PAS a abrogat legea și a invocat incompatibilitatea cu normele pieței libere și cu angajamentele comerciale internaționale ale țării.

Ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, a reiterat recent această poziție, declarând la Radio Moldova că o astfel de limitare „nu este corectă, nu este compatibilă cu economia de piață și contravine reglementărilor internaționale și celor mai bune practici europene”. Totodată, oficialul susține că impunerea unei cote minime pentru produsele autohtone nu este posibilă din punct de vedere juridic.

În lipsa unor măsuri legislative, campania „Cumpăr BUN de-acasă” rămâne în principal un apel voluntar către consumatori. Producătorii, însă, avertizează că fără politici coerente, vizibile, agricultura și industria alimentară locală vor continua să fie vulnerabile în fața importurilor și a puterii de negociere a marilor retaileri.