BNM a majorat rata de bază cu trei puncte procentuale până la 21,50%

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a luat măsuri de politică monetară pentru a stăpâni inflația și, ca urmare, a se reveni la o creștere economică. Astfel, în ședința de astăzi, cu vot unanim, s-a decis majorarea ratei de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt până la 21,50 la sută anual. De asemenea, se măresc ratele de dobândă la creditele și depozitele overnight: până la 23,50 la sută și, respectiv, 19,50 la sută anual.

Totodată, au fost majorate și normele rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă. Astfel, începând cu perioada de aplicare a rezervelor obligatorii în lei moldovenești 16 august 2022 – 15 septembrie 2022, acestea au fost stabilite în mărime de 37,0 la sută din baza de calcul, iar începând cu perioada de aplicare 16 septembrie 2022 – 15 octombrie 2022, la nivelul de 40,0 la sută din baza de calcul.

În același timp, se majorează norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în valută liber convertibilă. Așadar, începând cu perioada de aplicare 16 august 2022 – 15 septembrie 2022, acestea au fost stabilite la nivelul de 42,0 la sută din baza de calcul, iar începând cu perioada de aplicare 16 septembrie 2022 – 15 octombrie 2022, la nivelul de 45,0 la sută.

Hotărârea va stimula economisirea în defavoarea consumului și intermedierea financiară în moneda națională, va echilibra balanța comercială și va ancora așteptările inflaționiste. Totodată, măsurile de politică monetară adoptate vor susține descreșterea indicelui preturilor de consum începând cu trimestrul IV.

În acest context, există o probabilitate înaltă că măsurile adoptate vor finaliza faza de înăsprire a politicii monetare dacă nu vor apărea șocuri majore neanticipate în perioada imediat următoare. Odată ce proiecțiile viitoare vor contura premise fundamentate pentru relaxarea politicii monetare, BNM va adopta măsurile necesare pentru a readuce inflația în proximitatea țintei de 5,0 la sută.

BNM va monitoriza în continuare procesul inflaționist, evaluând riscurile și incertitudinile asociate și va veni cu măsurile corespunzătoare.

În cadrul ședinței de astăzi, a fost aprobat cu vot unanim și Raportul asupra inflației, august 2022 care urmează să fie publicat săptămâna viitoare.

#rata #majorare #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un tunel feroviar uriaș urmează să fie săpat prin Munții Alpi pentru a lega direct Franța și Italia, proiectul fiind considerat cel mai ambițios de acest tip din Europa. Viitorul tunel, cu o lungime de 57,5 kilometri, va conecta orașele Lyon și Torino și va deveni, la finalizare, cel mai lung tunel feroviar din lume, depășind Tunelul Gotthard din Elveția.

Construcția face parte din proiectul liniei feroviare de mare viteză Torino–Lyon și are drept scop reducerea semnificativă a timpului de călătorie dintre cele două orașe. În prezent, drumul cu trenul durează aproape patru ore și presupune traversarea pasului Mont Cenis, la altitudini de circa 1.300 de metri, unde sunt necesare mai multe locomotive pentru a tracta garniturile prin tunelul Fréjus, considerat depășit din punct de vedere al standardelor de siguranță. Noul tunel va permite trenurilor să circule direct prin masivul montan, reducând durata călătoriei cu aproximativ două ore.

Cunoscut sub denumirea de Tunelul de bază Mont d’Ambin, acesta va avea puncte de acces în Valea Susei, în regiunea Piemont, și în Maurienne, în Savoia. Proiectul va facilita și transportul de marfă, permițând trenurilor să transporte încărcături mai grele și să circule cu o viteză medie de aproximativ 100 km/h între cele două țări.

Autoritățile estimează că noua infrastructură va contribui la reducerea poluării, prin scăderea traficului aerian și rutier, în special a transportului de mărfuri realizat cu camioane. Trenul ar urma să devină principala opțiune pentru deplasările dintre Franța și Italia pe acest coridor.

Lucrările sunt extrem de complexe, întrucât tunelul va avea, în cea mai adâncă secțiune, peste 2.200 de metri de munte deasupra sa. Potrivit coordonatorilor proiectului, traseul traversează nu mai puțin de 14 tipuri diferite de teren, de la sol afânat pe partea franceză până la formațiuni de roci variate pe teritoriul Italiei.

Costul total al liniei feroviare de mare viteză Torino–Lyon, cu o lungime de aproximativ 270 de kilometri, este estimat la 25 de miliarde de euro, tunelul de sub Alpi reprezentând cea mai mare parte a investiției. Franța și Italia au ajuns la un acord pentru realizarea proiectului în 2016, iar în prezent toate tunelurile de acces sunt finalizate. Tunelul internațional, considerat cea mai dificilă etapă, este în construcție, iar finalizarea sa este preconizată pentru anul 2033.