BNM a stabilit prioritățile în domeniul supravegherii băncilor în anul 2024

Banca Națională a Moldovei (BNM) va continua și în acest an să supravegheze cu prudență activitatea băncilor licențiate pentru a le menține reziliente și stabile. Aceasta în condițiile în care sistemul bancar autohton a încheiat anul 2023 cu rezultate financiare bune, băncile menținând toți indicatorii prudențiali în limitele reglementate.

Astfel, prioritățile stabilite pentru anul 2024 se referă la guvernanța corporativă, riscul de credit, riscul ratei dobânzii asociat activităților din afara portofoliului de tranzacționare, analiza, evaluarea și soluționarea vulnerabilităților sistemelor de plăți și decontare, precum și a serviciilor de plată, prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, identificarea și gestionarea eficientă a riscului asociat tehnologiilor informațiilor și comunicațiilor.

În acest sens, pe parcursul anului 2024, Banca Națională va continua evaluarea asigurării controlului corespunzător al riscurilor și existența unui proces independent și eficient de luare a deciziilor. De asemenea, BNM va continua activitățile de identificare și evaluare a riscurilor noi asociate evoluției tehnologiilor financiare și jurisdicțiilor care sunt considerate vulnerabile la activități de spălare a banilor sau de eludare a sancțiunilor internaționale. În cadrul supravegherii continue va fi monitorizată și evoluția creditelor acordate persoanelor fizice, luând în considerație creșterea acestora. Eforturile de supraveghere ale Băncii Naționale se vor mai axa pe acțiunile întreprinse în contextul tendințelor de digitalizare a serviciilor de plată și modernizării sistemului automatizat de plăți interbancare, precum și implementării în viitorul apropiat a plăților instant. Totodată, BNM va asigura supravegherea în domeniul TIC, pentru îmbunătățirea rezilienței băncilor și asigurarea unei protecții corespunzătoare împotriva amenințărilor și atacurilor cibernetice.

Pe parcursul anului trecut, s-a manifestat o temperare a intensității provocărilor la adresa băncilor, dar acestea nu au dispărut în totalitate.

În 2023, preocupările de bază ale Băncii Naționale a Moldovei în domeniul supravegherii bancare s-au axat pe gestionarea eficientă a efectelor războiului din Ucraina, precum și ale celor cauzate de inflație.

Astfel, în pofida factorilor externi negativi, indicatorii sectorului bancar s-au încadrat în limitele reglementate, reflectând, în acest mod, reziliența sectorului ca rezultat al reformelor din ultimii ani.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#proritati #supraveghere #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anul 2025 a fost cel mai dificil an pentru apicultura din Republica Moldova din ultimele decenii, marcat de o prăbușire accentuată a producției de miere. Concluzia apare în analiza prezentată vineri, 9 ianuarie 2026, de economistul Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit expertului, înghețurile severe din primăvara anului trecut au afectat grav flora meliferă, iar efectul a fost o înjumătățire a producției de miere. În 2025, Republica Moldova a produs doar aproximativ 2,5 mii de tone de miere, un nivel comparabil cu cel din 2010 și cel mai scăzut din ultimii 10–15 ani. „A fost un an extrem de critic pentru ramura apicolă”, a subliniat Ioniță.

În pofida colapsului de producție, sectorul a fost parțial salvat de creșterea prețurilor de export și de valorificarea stocurilor acumulate în anii anteriori. Astfel, exporturile de miere sunt estimate la circa 13,8 milioane de dolari în 2025, în creștere față de 2024, dar încă sub recordul din 2017. În total, au fost exportate aproximativ 4,5 mii de tone de miere, dintre care circa 2 mii de tone au provenit din rezervele formate anterior.

În paralel cu dificultățile de producție, numărul familiilor de albine a continuat să crească. Dacă în 2015 Moldova avea 124,3 mii de familii de albine, în 2025 s-a ajuns la aproximativ 212 mii, cu aproape 88 de mii mai multe într-un deceniu. Majoritatea sunt deținute de gospodăriile populației, ceea ce arată interesul constant al moldovenilor pentru apicultură, chiar și în condiții de rentabilitate tot mai scăzută.

Pe partea de exporturi, principalele piețe pentru mierea moldovenească în ultimii trei ani au fost Italia, România și Slovacia, urmate de Franța, Norvegia și Germania. Totuși, prețurile rămân sub presiune. După un maxim de 3,8 dolari/kg în 2022, acestea s-au prăbușit în 2023 și 2024, revenind abia în 2025 până la aproximativ 3,3 dolari/kg în trimestrul trei, nivel încă inferior anilor favorabili.

Veaceslav Ioniță atrage atenția că, în termeni reali, apicultorii au încasat în 2025 doar circa 40% din venitul pe kilogramul de miere obținut în 2010. Practic, pentru a câștiga astăzi cât câștigau acum 15 ani, apicultorii sunt nevoiți să vândă de 2,5 ori mai multă miere.

Instabilitatea sectorului se vede și în consumul intern. În 2025, moldovenii au consumat în medie doar 0,4 kg de miere pe cap de locuitor, față de 0,7 kg în 2023. „Anul 2025 a demonstrat cât de vulnerabilă este apicultura din Republica Moldova la factorii climatici și la evoluția prețurilor externe. Deși exporturile și stocurile au amortizat șocul, fără politici de sprijin și stabilizare, ramura rămâne expusă unor riscuri majore”, a concluzionat expertul.