BNM a stabilit prioritățile în domeniul supravegherii băncilor în anul 2024

Banca Națională a Moldovei (BNM) va continua și în acest an să supravegheze cu prudență activitatea băncilor licențiate pentru a le menține reziliente și stabile. Aceasta în condițiile în care sistemul bancar autohton a încheiat anul 2023 cu rezultate financiare bune, băncile menținând toți indicatorii prudențiali în limitele reglementate.

Astfel, prioritățile stabilite pentru anul 2024 se referă la guvernanța corporativă, riscul de credit, riscul ratei dobânzii asociat activităților din afara portofoliului de tranzacționare, analiza, evaluarea și soluționarea vulnerabilităților sistemelor de plăți și decontare, precum și a serviciilor de plată, prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, identificarea și gestionarea eficientă a riscului asociat tehnologiilor informațiilor și comunicațiilor.

În acest sens, pe parcursul anului 2024, Banca Națională va continua evaluarea asigurării controlului corespunzător al riscurilor și existența unui proces independent și eficient de luare a deciziilor. De asemenea, BNM va continua activitățile de identificare și evaluare a riscurilor noi asociate evoluției tehnologiilor financiare și jurisdicțiilor care sunt considerate vulnerabile la activități de spălare a banilor sau de eludare a sancțiunilor internaționale. În cadrul supravegherii continue va fi monitorizată și evoluția creditelor acordate persoanelor fizice, luând în considerație creșterea acestora. Eforturile de supraveghere ale Băncii Naționale se vor mai axa pe acțiunile întreprinse în contextul tendințelor de digitalizare a serviciilor de plată și modernizării sistemului automatizat de plăți interbancare, precum și implementării în viitorul apropiat a plăților instant. Totodată, BNM va asigura supravegherea în domeniul TIC, pentru îmbunătățirea rezilienței băncilor și asigurarea unei protecții corespunzătoare împotriva amenințărilor și atacurilor cibernetice.

Pe parcursul anului trecut, s-a manifestat o temperare a intensității provocărilor la adresa băncilor, dar acestea nu au dispărut în totalitate.

În 2023, preocupările de bază ale Băncii Naționale a Moldovei în domeniul supravegherii bancare s-au axat pe gestionarea eficientă a efectelor războiului din Ucraina, precum și ale celor cauzate de inflație.

Astfel, în pofida factorilor externi negativi, indicatorii sectorului bancar s-au încadrat în limitele reglementate, reflectând, în acest mod, reziliența sectorului ca rezultat al reformelor din ultimii ani.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#proritati #supraveghere #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul jucător de tenis și om de afaceri Ion Țiriac a devenit din nou subiectul presei internaționale, după ce un amplu reportaj a scos în evidență că românul a reușit să construiască o avere estimată la peste 2,1 miliarde de dolari, depășind astfel orice alt nume din istoria tenisului mondial – inclusiv legende precum Roger Federer, Novak Djokovic și Rafael Nadal.

Deși nu a fost niciodată o vedetă de top pe terenul de joc – cel mai bun clasament al său fiind locul 55 ATP – Ion Țiriac a câștigat Roland Garros la dublu alături de Ilie Năstase și a fost parte a echipei României care a atins finala Cupei Davis în 1972. Însă adevărata sa performanță s-a scris în afara terenului, prin investiții strategice și o viziune rar întâlnită în lumea sportului.

După căderea comunismului, Țiriac a fondat prima bancă privată din România, punând bazele unui imperiu financiar care s-a extins în asigurări, leasing, automobile, imobiliare și sport. În 2002, a preluat turneul de tenis Masters 1000 de la Madrid și l-a transformat într-unul dintre cele mai profitabile evenimente din circuit, schimbând data în calendar și revoluționând formatul, notează profit.ro.

Conform Forbes, averea sa este cu mult peste cele ale superstarurilor tenisului actual:

Roger Federer: 550 milioane dolari
Serena Williams: 300 milioane dolari
Novak Djokovic: 250 milioane dolari
Rafael Nadal: 240 milioane dolari
La doar 21 de ani, Carlos Alcaraz a acumulat aproximativ 70 milioane dolari din premii și sponsorizări, dar rămâne la mare distanță de miliardarul român.

Cu un stil de viață opulent, Țiriac este cunoscut și pentru pasiunea sa pentru automobile – deținând o colecție de peste 400 de mașini rare, expuse publicului la Muzeul Țiriac Collection. Una dintre celebrele sale povești implică un Ferrari F40 uitat timp de 10 ani într-o parcare din München, pe care și l-a amintit doar la insistențele administratorului garajului.

Ion Țiriac a fost, de-a lungul anilor, și o figură inovatoare – uneori controversată – în organizarea de turnee. A introdus zgura albastră la Madrid în 2012 și a înlocuit copiii de mingi cu modele profesioniste, generând reacții puternice în lumea tenisului.

Astăzi, la 85 de ani, Țiriac rămâne cel mai bogat tenisman din toate timpurile, un simbol al tranziției de la sportiv de performanță la vizionar în afaceri. Turneul Țiriac Open din București îi poartă numele și onorează contribuția sa la dezvoltarea tenisului românesc. Dintr-un copil crescut în lipsuri, într-o Românie marcată de război, Ion Țiriac a devenit un nume sinonim cu succesul în Europa de Est.