BNM declară război fragmentării plăților valutare: Restricții stricte pentru sume sub 10.000 de euro

Banca Națională a Moldovei (BNM) intenționează să introducă restricții stricte privind fragmentarea plăților și transferurilor valutare, în încercarea de a preveni eludarea reglementărilor financiare. Un nou proiect de regulament propune completarea cadrului normativ cu noțiunea de „fragmentarea plăților/transferurilor,” definită ca fracționarea intenționată a unei sume totale în tranșe mai mici de 10.000 de euro, cu scopul de a evita obținerea autorizației BNM sau prezentarea documentelor justificative prevăzute de Legea nr. 62/2008.

Potrivit BNM, practica fragmentării plăților reprezintă o modalitate prin care unele persoane fizice și juridice încearcă să ocolească cerințele legale, afectând transparența tranzacțiilor financiare.

Conform proiectului, prestatorii de servicii de plată rezidenți (SPR) vor avea obligația să prevină astfel de practici. Ei vor trebui să refuze efectuarea oricărei plăți sau transfer în cazul constatării unei tentative de fragmentare a sumelor.

Propunerea urmărește să întărească măsurile de combatere a evaziunii financiare și să asigure conformitatea cu normele internaționale în domeniul operațiunilor valutare. Autoritățile financiare așteaptă acum opiniile părților interesate înainte de a finaliza și adopta regulamentul.

Această inițiativă face parte dintr-un efort mai amplu al BNM de a consolida transparența și siguranța sistemului financiar din Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#restrictii #lege #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.