BNM salută decizia Consiliului European de a acorda Republicii Moldova statutul de candidat pentru aderare la UE

Banca Națională a Moldovei (BMM) salută adoptarea deciziei Consiliului European prin care Republica Moldova obține statutul de țară candidată pentru a deveni membru al Uniunii Europene.

BNM este determinată și în continuare să depună toate eforturile pentru a contribui în mod eficient la realizarea priorității naționale de integrare europeană a Republicii Moldova.

„S-a produs un salt enorm în parcursul european al țării noastre. Mă bucur pentru acest vot de încredere din partea Uniunii Europene oferit Republicii Moldova. Este un vot care ne dă de înțeles că trebuie să muncim și mai mult, să impulsionăm procesul de dezvoltare și modernizare, să aducem acasă inovațiile. BNM a reușit în ultimii ani să își consolideze capacitățile și să apropie sectorul bancar de standardele UE. Vom continua să întărim stabilitatea și funcționarea sectorului bancar, să consolidăm credibilitatea acestuia”, remarcă Octavian Armașu, guvernatorul BNM.

Astfel, în perioada următoare, BNM își va orienta eforturile pentru menținerea stabilității macroeconomice și fortificarea sectorului financiar, inclusiv prin armonizarea în continuare a legislației financiare cu normele UE. În acest parcurs european, BNM beneficiază de sprijinul constant și valoros al partenerilor săi din UE.

Una dintre principalele condiții economice pe care o țară candidată la aderare trebuie să o satisfacă este existența unei economii de piață funcționale, precum și a capacității de a face față presiunii concurențiale de piața UE. Altă condiție este existența capacității de a-și asuma obligațiile de stat membru al UE, între care adeziunea la obiectivele uniunii politice, economice și monetare. De asemenea, este necesar ca țara candidată să adopte acquis-ul UE și să asigure implementarea efectivă a acestuia prin structuri administrative și judiciare adecvate.

În acest context, BNM participă activ în dezvoltarea și menținerea unui sector financiar-bancar puternic, stabil și competitiv, menit să contribuie la dezvoltarea unei economii de piață funcționale – factor esențial pe calea integrării europene.

În acest parcurs de mai mulți ani al Republicii Moldova, BNM a fost un participant constant la schimbările interne de ordin legislativ, instituțional și funcțional destinate să contribuie la realizarea criteriului economic de aderare la UE, asigurând astfel o apropiere mai mare a Republicii Moldova de UE. BNM a promovat în permanență și continuă să promoveze alinierea la cele mai bune practici ale UE.

La 23 iunie 2022, Consiliul European a recunoscut perspectiva europeană a Republicii Moldova, precum și cea a Georgiei și a Ucrainei, subliniind că viitorul acestor țări și al cetățenilor lor este în UE. Totodată, Consiliul European a decis să acorde Republicii Moldova și Ucrainei statutul de țară candidată pentru aderare la UE. În acest context, Consiliul European a menționat că progresul fiecărei țări către UE va depinde de meritele proprii în ceea ce privește îndeplinirea criteriilor de la Copenhaga, luând în considerare capacitatea UE de a absorbi noi membri.

#statut de tara candidat #BNM #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Războiul din Orientul Mijlociu ar putea provoca nu doar o criză a petrolului, ci și una alimentară la nivel global. Jurnaliștii de la Financial Times avertizează că conflictul cu Iranul afectează deja lanțurile globale de aprovizionare cu îngrășăminte, ceea ce ar putea duce la scăderea producției agricole și la scumpirea alimentelor.

Orientul Mijlociu este unul dintre cei mai mari producători de îngrășăminte din lume, iar Strâmtoarea Ormuz reprezintă o rută maritimă vitală pentru exporturi. Aproximativ 35% din exporturile mondiale de uree, cel mai utilizat îngrășământ pe bază de azot, trec prin această zonă strategică. Ureea stă la baza a aproape jumătate din producția alimentară globală.

Prin aceeași rută sunt transportate și circa 45% din exporturile mondiale de sulf, un ingredient esențial pentru îngrășămintele cu fosfat, precum și cantități importante de amoniac, utilizat în producerea îngrășămintelor azotate.

Directorul executiv al grupului european de îngrășăminte Yara, Svein Tore Holsether, avertizează că impactul asupra agriculturii riscă să fie subestimat. Potrivit lui, atenția publică este concentrată pe petrol și gaze, însă perturbarea industriei îngrășămintelor ar putea avea efecte majore asupra producției de alimente. „Dacă îngrășămintele nu ajung pe câmpurile fermierilor, randamentele ar putea scădea cu până la 50% chiar de la prima recoltă”, a declarat acesta.

Specialiștii estimează că efectele asupra consumatorilor ar putea fi resimțite relativ rapid. Prețul pâinii ar putea crește în următoarele șase-zece săptămâni, ouăle s-ar putea scumpi în câteva luni, iar carnea de porc și de pui în aproximativ șase luni.

Între timp, prețurile îngrășămintelor au început deja să urce brusc. Prețul ureei granulate din Orientul Mijlociu a crescut cu aproximativ 130 de dolari pe tonă, ajungând la 575–650 de dolari, iar exporturile egiptene au urcat până la 610–625 de dolari pe tonă. Și contractele futures europene pentru amoniac au crescut, o livrare de 1 000 de tone pentru luna aprilie fiind tranzacționată la aproximativ 725 de dolari pe tonă, cu circa 130 de dolari mai mult decât la mijlocul lunii februarie.

Analiștii spun că perturbările actuale ar putea avea un impact chiar mai mare decât criza alimentară declanșată de invazia Rusiei în Ucraina în 2022. Atunci, piața a reușit să se adapteze deoarece exporturile rusești au continuat, însă blocarea Strâmtorii Ormuz ar reprezenta o barieră fizică pentru transportul mărfurilor.

Conflictul afectează deja producția. Compania QatarEnergy a anunțat că a oprit producția de sulf, amoniac și uree la complexul Ras Laffan după un atac cu drone, iar Iranul și-a suspendat producția de amoniac din cauza războiului. În același timp, alți producători din regiune iau în calcul reducerea producției, deoarece navele nu mai pot tranzita în siguranță zona.

Creșterea prețurilor la energie amplifică și ea presiunea asupra industriei. Gazele naturale sunt principala materie primă pentru producerea îngrășămintelor pe bază de azot, iar scumpirea gazului duce direct la majorarea costurilor de producție. Reprezentanții Yara spun că prețul gazului utilizat pentru producerea îngrășămintelor în Europa s-a dublat în doar câteva zile.

Criza vine într-un moment sensibil pentru fermieri, deoarece în multe regiuni din emisfera nordică începe sezonul de aplicare a îngrășămintelor de primăvară. Experții avertizează că, dacă situația persistă, consecințele ar putea fi severe, în special pentru populațiile vulnerabile din lume. Holsether a avertizat că astfel de crize pot duce la foamete în unele regiuni, așa cum s-a întâmplat și în urma șocului alimentar din 2022.