BNM salută decizia Consiliului European de a acorda Republicii Moldova statutul de candidat pentru aderare la UE

Banca Națională a Moldovei (BMM) salută adoptarea deciziei Consiliului European prin care Republica Moldova obține statutul de țară candidată pentru a deveni membru al Uniunii Europene.

BNM este determinată și în continuare să depună toate eforturile pentru a contribui în mod eficient la realizarea priorității naționale de integrare europeană a Republicii Moldova.

„S-a produs un salt enorm în parcursul european al țării noastre. Mă bucur pentru acest vot de încredere din partea Uniunii Europene oferit Republicii Moldova. Este un vot care ne dă de înțeles că trebuie să muncim și mai mult, să impulsionăm procesul de dezvoltare și modernizare, să aducem acasă inovațiile. BNM a reușit în ultimii ani să își consolideze capacitățile și să apropie sectorul bancar de standardele UE. Vom continua să întărim stabilitatea și funcționarea sectorului bancar, să consolidăm credibilitatea acestuia”, remarcă Octavian Armașu, guvernatorul BNM.

Astfel, în perioada următoare, BNM își va orienta eforturile pentru menținerea stabilității macroeconomice și fortificarea sectorului financiar, inclusiv prin armonizarea în continuare a legislației financiare cu normele UE. În acest parcurs european, BNM beneficiază de sprijinul constant și valoros al partenerilor săi din UE.

Una dintre principalele condiții economice pe care o țară candidată la aderare trebuie să o satisfacă este existența unei economii de piață funcționale, precum și a capacității de a face față presiunii concurențiale de piața UE. Altă condiție este existența capacității de a-și asuma obligațiile de stat membru al UE, între care adeziunea la obiectivele uniunii politice, economice și monetare. De asemenea, este necesar ca țara candidată să adopte acquis-ul UE și să asigure implementarea efectivă a acestuia prin structuri administrative și judiciare adecvate.

În acest context, BNM participă activ în dezvoltarea și menținerea unui sector financiar-bancar puternic, stabil și competitiv, menit să contribuie la dezvoltarea unei economii de piață funcționale – factor esențial pe calea integrării europene.

În acest parcurs de mai mulți ani al Republicii Moldova, BNM a fost un participant constant la schimbările interne de ordin legislativ, instituțional și funcțional destinate să contribuie la realizarea criteriului economic de aderare la UE, asigurând astfel o apropiere mai mare a Republicii Moldova de UE. BNM a promovat în permanență și continuă să promoveze alinierea la cele mai bune practici ale UE.

La 23 iunie 2022, Consiliul European a recunoscut perspectiva europeană a Republicii Moldova, precum și cea a Georgiei și a Ucrainei, subliniind că viitorul acestor țări și al cetățenilor lor este în UE. Totodată, Consiliul European a decis să acorde Republicii Moldova și Ucrainei statutul de țară candidată pentru aderare la UE. În acest context, Consiliul European a menționat că progresul fiecărei țări către UE va depinde de meritele proprii în ceea ce privește îndeplinirea criteriilor de la Copenhaga, luând în considerare capacitatea UE de a absorbi noi membri.

#statut de tara candidat #BNM #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.