BNM salută decizia Consiliului European de a acorda Republicii Moldova statutul de candidat pentru aderare la UE

Banca Națională a Moldovei (BMM) salută adoptarea deciziei Consiliului European prin care Republica Moldova obține statutul de țară candidată pentru a deveni membru al Uniunii Europene.

BNM este determinată și în continuare să depună toate eforturile pentru a contribui în mod eficient la realizarea priorității naționale de integrare europeană a Republicii Moldova.

„S-a produs un salt enorm în parcursul european al țării noastre. Mă bucur pentru acest vot de încredere din partea Uniunii Europene oferit Republicii Moldova. Este un vot care ne dă de înțeles că trebuie să muncim și mai mult, să impulsionăm procesul de dezvoltare și modernizare, să aducem acasă inovațiile. BNM a reușit în ultimii ani să își consolideze capacitățile și să apropie sectorul bancar de standardele UE. Vom continua să întărim stabilitatea și funcționarea sectorului bancar, să consolidăm credibilitatea acestuia”, remarcă Octavian Armașu, guvernatorul BNM.

Astfel, în perioada următoare, BNM își va orienta eforturile pentru menținerea stabilității macroeconomice și fortificarea sectorului financiar, inclusiv prin armonizarea în continuare a legislației financiare cu normele UE. În acest parcurs european, BNM beneficiază de sprijinul constant și valoros al partenerilor săi din UE.

Una dintre principalele condiții economice pe care o țară candidată la aderare trebuie să o satisfacă este existența unei economii de piață funcționale, precum și a capacității de a face față presiunii concurențiale de piața UE. Altă condiție este existența capacității de a-și asuma obligațiile de stat membru al UE, între care adeziunea la obiectivele uniunii politice, economice și monetare. De asemenea, este necesar ca țara candidată să adopte acquis-ul UE și să asigure implementarea efectivă a acestuia prin structuri administrative și judiciare adecvate.

În acest context, BNM participă activ în dezvoltarea și menținerea unui sector financiar-bancar puternic, stabil și competitiv, menit să contribuie la dezvoltarea unei economii de piață funcționale – factor esențial pe calea integrării europene.

În acest parcurs de mai mulți ani al Republicii Moldova, BNM a fost un participant constant la schimbările interne de ordin legislativ, instituțional și funcțional destinate să contribuie la realizarea criteriului economic de aderare la UE, asigurând astfel o apropiere mai mare a Republicii Moldova de UE. BNM a promovat în permanență și continuă să promoveze alinierea la cele mai bune practici ale UE.

La 23 iunie 2022, Consiliul European a recunoscut perspectiva europeană a Republicii Moldova, precum și cea a Georgiei și a Ucrainei, subliniind că viitorul acestor țări și al cetățenilor lor este în UE. Totodată, Consiliul European a decis să acorde Republicii Moldova și Ucrainei statutul de țară candidată pentru aderare la UE. În acest context, Consiliul European a menționat că progresul fiecărei țări către UE va depinde de meritele proprii în ceea ce privește îndeplinirea criteriilor de la Copenhaga, luând în considerare capacitatea UE de a absorbi noi membri.

#statut de tara candidat #BNM #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.