Boeing reduce perspectivele industriei aviatice pe 20 de ani

Constructorul american de avioane Boeing şi-a redus proiecţia privind cererea de avioane la nivelul întregii industrii în următorii 20 de ani, dar a precizat că se aşteaptă ca livrările să fie stabile, cu excepţia pieţei ruseşti, scrie Reuters.

Boeing preconizează că liniile aeriene din întreaga lume vor avea nevoie de 41.170 de avioane noi în 20 de ani, jumătate din livrări fiind pentru înlocuire.

Noile perspective de piaţă ale Boeing, publicate duminică, înainte de Salonul aeronautic de la Farnborough, sunt în scădere faţă de previziunile sale anterioare, care indicau un număr de 43.610 livrări în 20 de ani.

Noua estimare exclude piaţa rusă şi proiecţia sa de 1.540 de avioane, din cauza războiului din Ucraina şi a incertitudinii cu privire la momentul în care producătorii ar putea vinde din nou avioane transportatorilor ruşi.

Boeing şi-a majorat uşor prognoza privind cererea în următorii 10 ani, la 19.575 de livrări de avioane – o proiecţie mai mare chiar şi excluzând piaţa rusă.

De asemenea, Boeing a scăzut uşor rata de creştere a traficului de pasageri la nivelul întregii industrii, de la 4% la 3,8%, dar a majorat prognoza de creştere a traficului de marfă la 4,1%, de la 4% anul trecut.

Boeing estimează în continuare că flota globală a companiilor aeriene până în 2041 aproape se va dubla, deoarece încă mai vede o redresare a cererii mondiale de aviaţie COVID-19 până la începutul anului 2024.

Boeing a declarat că, în următorii 20 de ani, „fundamentele pe termen lung rămân intacte”.

De asemenea, Boeing estimează că flota de avioane cargo va creşte cu 80% până în 2041. Transportul aerian de marfă are performanţe la „niveluri istorice.

Boeing consideră că reţelele de comerţ electronic contribuie la impulsionarea unei „schimbări strategice către transportul aerian de marfă chiar şi pe termen mediu şi lung”. … Nu este vorba doar de un simplu impuls în ceea ce priveşte transportul maritim faţă de cel aerian.”

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#boeng #avioane #business

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.