Bolea, despre ieșirea Republicii Moldova din CSI: Ar fi o problemă în plus pentru țară dacă am renunța

În prezent, 69% din exporturile de mere ale Republicii Moldova ajung pe piața din CSI. Este vorba de Kazhstan, Belarus și Federația Rusă. Ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea a declarat în cadrul emisiunii RLive că Chișinăul nu intenționează să părăsească CSI, „decizia trebuie să aparțină poporului”.

Potrivit ministrului, „avem o situație precară cu lipsă de căi de comunicare urmare a războiului din Ucraina și ar fi o problemă în plus pentru Moldova să renunțe la CSI. Ba mai mult, nu este un impediment pentru Chișinău să-și onoreze obligațiunile de țară candidat la UE, dar și implementarea Acordului de Asociere. Acest lucru l-a confirmat și ambasadorul UE în țara noastră”.

„Avem opt ani pentru a depune cererea aderare la UE. Și cred că putem să ne îndeplinim tema de acasă bine, să implementăm reforme că până în 2030 să fim membri UE”, a punctat Bolea.

Dominată de Rusia, CSI a fost înființată în 1991, când liderii de atunci ai Federației Ruse, Ucrainei și Republicii Belarus au denunțat în acorduri semnate în Pădurea Belaveja Tratatul Uniunii Sovietică, organizația fiind văzută inițial ca o formulă de păstrare a relațiilor tradiționale în fostul spațiu sovietic după destrămarea URSS.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Bolea #piata #CSI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.