Bolea se face că plouă în criza de la CFM: Ei singuri știu că trebuie să-și caute bani

În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră”, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, a declarat că angajații Căilor Ferate din Moldova (CFM) trebuie să-și gestioneze resursele pentru a acoperi restanțele salariale, înă nu exlude și varianta subvenționării. Potrivit acestuia, instituția dispune de active neutilizate, inclusiv locomotive și vagoane vechi, care ar putea fi valorificate pentru a genera venituri.

„Ei singuri știu cât trebuie să-și caute bani, să-și plătească salariile, să-și câștige bani. Spre exemplu, au 85 de locomotive care stau ruinate complet și alte 90 care pot fi vândute. De asemenea, au o bază masivă de fier vechi care poate fi valorificată”, a spus Bolea.

Ministrul a subliniat că CFM are propria comisie responsabilă de administrarea bunurilor și stabilirea prețurilor de vânzare, fără implicarea Ministerului Infrastructurii. Totodată, Bolea a recomandat ca licitațiile pentru vânzarea activelor să fie organizate la nivel internațional, pentru a atrage mai mulți cumpărători și a obține prețuri mai bune.

„Dacă vor participa cumpărători din Turcia sau România, concurența mai mare le-ar putea aduce venituri mai mari. Este important să beneficieze de aceste posibilități”, a adăugat el.

Ministrul a precizat că deciziile privind vânzarea activelor neutilizate aparțin în totalitate administrației CFM, care trebuie să prioritizeze utilizarea resurselor pentru a asigura plata salariilor restante.

Feroviarii au protestat pe 14 februarie, în fața Guvernului, Parlamentului și Președinției Republicii Moldova, pentru a atrage atenția asupra restanțelor salariale acumulate și au cerut soluționarea imediată a acestei probleme. Aceștia au anunțat că vor reveni la proteste în data de 28 de februarie. Este vorba de datorii la salarii în sumă de 190 de milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Bolea #restanțe #CFM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Proprietarii de terenuri vor fi trași la răspundere pentru degradarea solului. Legea intră în vigoare peste un an. Parlamentul Republicii Moldova a aprobat Legea privind utilizarea, conservarea și protecția solurilor, un act normativ amplu care introduce obligații clare pentru proprietarii și deținătorii de terenuri, în special cele agricole, și stabilește mecanisme de control și sancționare pentru degradarea solului.

Potrivit documentului, proprietarii de terenuri devin direct responsabili de starea solului și sunt obligați să prevină degradarea acestuia, inclusiv eroziunea, alunecările de teren, compactarea, salinizarea, scăderea fertilității și pierderea biodiversității. Legea prevede că utilizarea terenurilor trebuie să se facă exclusiv în mod durabil, prin practici agricole care să mențină sau să îmbunătățească calitatea solului.

Printre obligațiile principale se numără aplicarea măsurilor anti-eroziune pe terenurile în pantă, protejarea fâșiilor forestiere, utilizarea rațională a îngrășămintelor, respectarea asolamentelor fundamentate științific și refacerea terenurilor afectate de degradare. De asemenea, proprietarii sunt obligați să permită accesul autorităților și specialiștilor pentru monitorizarea solului și prelevarea probelor, precum și să respecte recomandările rezultate din aceste evaluări.

Legea instituie un sistem național de monitorizare a calității solului, iar datele vor fi incluse în „Registrul solurilor Republicii Moldova”. În cazul constatării unor prejudicii, deținătorii de terenuri pot fi obligați să suporte costurile de remediere.

Controlul aplicării noilor reguli va fi exercitat de instituțiile statului responsabile de protecția mediului și resurselor naturale, iar nerespectarea prevederilor poate atrage răspundere contravențională, civilă sau penală, în funcție de gravitatea faptelor și de impactul asupra solului.

Un element important este termenul de intrare în vigoare. Conform articolului final al legii, prevederile nu se aplică imediat, ci la expirarea a 12 luni de la data publicării în Monitorul Oficial. În acest interval, Guvernul Republicii Moldova este obligat ca, în termen de 6 luni, să modifice actele normative existente și să creeze cadrul necesar pentru aplicarea noilor reguli.