Bolea se face că plouă în criza de la CFM: Ei singuri știu că trebuie să-și caute bani

În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră”, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, a declarat că angajații Căilor Ferate din Moldova (CFM) trebuie să-și gestioneze resursele pentru a acoperi restanțele salariale, înă nu exlude și varianta subvenționării. Potrivit acestuia, instituția dispune de active neutilizate, inclusiv locomotive și vagoane vechi, care ar putea fi valorificate pentru a genera venituri.

„Ei singuri știu cât trebuie să-și caute bani, să-și plătească salariile, să-și câștige bani. Spre exemplu, au 85 de locomotive care stau ruinate complet și alte 90 care pot fi vândute. De asemenea, au o bază masivă de fier vechi care poate fi valorificată”, a spus Bolea.

Ministrul a subliniat că CFM are propria comisie responsabilă de administrarea bunurilor și stabilirea prețurilor de vânzare, fără implicarea Ministerului Infrastructurii. Totodată, Bolea a recomandat ca licitațiile pentru vânzarea activelor să fie organizate la nivel internațional, pentru a atrage mai mulți cumpărători și a obține prețuri mai bune.

„Dacă vor participa cumpărători din Turcia sau România, concurența mai mare le-ar putea aduce venituri mai mari. Este important să beneficieze de aceste posibilități”, a adăugat el.

Ministrul a precizat că deciziile privind vânzarea activelor neutilizate aparțin în totalitate administrației CFM, care trebuie să prioritizeze utilizarea resurselor pentru a asigura plata salariilor restante.

Feroviarii au protestat pe 14 februarie, în fața Guvernului, Parlamentului și Președinției Republicii Moldova, pentru a atrage atenția asupra restanțelor salariale acumulate și au cerut soluționarea imediată a acestei probleme. Aceștia au anunțat că vor reveni la proteste în data de 28 de februarie. Este vorba de datorii la salarii în sumă de 190 de milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Bolea #restanțe #CFM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Secretarul de stat al Ministerului Energiei, Constantin Borosan, a venit cu o explicație detaliată despre funcționarea bursei de energie electrică, lansată pe 10 decembrie, și beneficiile pe care aceasta le aduce consumatorilor și mediului de afaceri. Potrivit oficialului, introducerea unei piețe organizate și transparente va schimba modul în care se stabilește prețul energiei în Republica Moldova.

„Bursa de energie electrică este locul unde producătorii și furnizorii comercializează energia, iar cumpărătorii sunt furnizorii de energie electrică”, explică Borosan.

Un element central îl constituie prețul orar al energiei, stabilit în funcție de cerere și ofertă. În perioadele cu producție abundentă, în special din surse regenerabile, prețurile pot coborî considerabil. Borosan amintește exemplul pieței din România: „Atunci când este multă energie, prețul este foarte mic sau chiar zero, așa cum s-a întâmplat pe 3 iunie 2025 pe piața OPCOM”. În schimb, în orele de vârf, tarifele pot fi de câteva ori mai mari.

Pentru consumatori, acest model creează noi oportunități. Furnizorii de pe piața liberă vor putea propune tarife adaptate profilului de consum al fiecărui client, inclusiv prețuri reduse pentru cei care consumă mai mult în orele cu cost mic. Borosan subliniază că „este cel mai mare beneficiu pentru consumatori”, întrucât aceștia își vor putea optimiza cheltuielile prin ajustarea programului de consum sau prin măsuri de eficiență energetică.

Bursa va stimula și producătorii, în special pe cei din sectorul energiei regenerabile, care dețin în prezent o capacitate instalată de aproximativ 1.000 MW. Aceștia vor putea vinde energia la prețul optim al fiecărei ore, în funcție de condițiile reale din piață. Diferențele de preț dintre ore vor impulsiona investițiile în tehnologii de stocare. „Experiența României demonstrează recuperarea investiției în sisteme de baterii într-un termen foarte scurt, de câțiva ani”, notează Borosan.

Odată cu introducerea prețului orar, autoritățile se așteaptă la o creștere a investițiilor în contoare inteligente și sisteme de măsurare modernizate, necesare pentru o piață competitivă și flexibilă.

Un alt pas important va fi cuplarea pieței din Moldova cu piața energetică europeană, ceea ce va permite alinirea prețurilor la cele din România: consumatorii din ambele țări vor avea același preț la aceeași oră, în aceeași zi.

Borosan afirmă că tranzacțiile orare vor crea un mediu concurențial real: „Concurența între participanți conduce la îmbunătățirea calității serviciilor și la reducerea prețului”. În plus, el subliniază că bursa asigură formarea transparentă a prețului, în condiții de piață și concurență.

Precizăm că din 10 decembrie a devenit operațională piața energiei electrice pentru ziua următoare din Republica Moldova, iar din 17 decembrie va fi lansată și piața energiei electrice pe parcursul zilei.