Bolea vede „rezultate” în cazul Lukoil, deși statul nu a recuperat juridic complexul petrolier: „Activele, la aeroport”

Vicepremierul Vladimir Bolea susține că acțiunile Guvernului privind preluarea complexului petrolier de la Aeroportul Internațional Chișinău, aflat anterior în gestiunea Lukoil, sunt eficiente, chiar dacă procesul juridic de revenire a acestuia în proprietatea statului nu este încă finalizat.

Întrebat în cadrul unui interviu pentru Europa Liberă cât de eficiente sunt măsurile autorităților, în condițiile în care, din punct de vedere juridic, bunurile nu au revenit încă pe deplin statului, Bolea a declarat că rezultatul practic demonstrează eficiența intervenției.

„Eficiența se măsoară în rezultat. În rezultat, activele au trecut la aeroport. Înseamnă că măsurile sunt eficiente”, a afirmat ministrul.

Oficialul și-a exprimat convingerea că statul va reuși să finalizeze și partea juridică a procesului, deși a admis că termenele anunțate anterior de autorități ar fi prea optimiste. „Probabil. Aeroportul a trecut și a preluat activele sale, mai departe sunt niște procese juridice”, a spus acesta, subliniind că, din punctul său de vedere, prioritar este ca serviciile esențiale să fie asigurate.

„Tot ce mă interesează pe mine e ca avioanele care ajung în aeroportul din Republica Moldova să poată beneficia de combustibil. Aeroportul a preluat aceste active. Aceste servicii sunt îndeplinite de către aeroportul din Chișinău. Înseamnă că măsurile au fost eficiente. Mai departe este Ministerul Justiției și celelalte structuri ale statului”, a adăugat Bolea.

Anterior, la 14 decembrie 2025, Consiliul pentru examinarea investițiilor de importanță pentru securitatea statului a obligat Lukoil-Moldova să revină, în termen de 20 de zile, la situația existentă înainte de anul 2005 și să transmită în proprietatea statului infrastructura complexului petrolier de la Aeroportul Internațional Chișinău. Termenul a fost depășit, iar măsura nu a fost pusă integral în aplicare, ceea ce a dus la sancțiunea ulterioară a companiei „Lukoil-Moldova” în mărime de 5% din cifra de afaceri, dar nu mai mult de 5 milioane de lei.Totodată, companiei i-a fost acordat un nou termen de cinci zile pentru conformare.

Pe plan internațional, grupul rus Lukoil a anunțat joi că a ajuns la un acord privind vânzarea diviziei Lukoil International GmbH, care gestionează o parte din activele externe ale companiei, printre care se regăsesc și activele din Republica Moldova, către fondul american de investiții Carlyle Group. Tranzacția are loc în contextul sancțiunilor impuse de SUA și este supusă aprobărilor de reglementare.

În Republica Moldova, Lukoil rămâne unul dintre cei mai mari jucători de pe piața produselor petroliere, operând o rețea extinsă de stații de alimentare și având o cotă de circa 40% la import, cât și o cotă de aproximativ 20% pe segmentul de retail al carburanților.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#complex petrolier #Vladimir Bolea #Lukoil #Aeroport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La peste trei decenii de la prăbușirea URSS, sute de mii de români născuți în Republica Moldova s-au stabilit în România, redobândindu-și cetățenia română pe baza faptului că părinții sau bunicii lor s-au născut în România Mare, iar actele le-au fost anulate abuziv de regimul sovietic. Mulți dintre aceștia și-au stabilit domiciliul la prieteni sau cunoscuți, neavând inițial o locuință proprie, scrie digi24.ro.

Situația s-a schimbat radical după adoptarea, în 2023, a noii legi privind evidența și actele de identitate ale cetățenilor români, care a dus la anularea în masă a buletinelor. Potrivit datelor oficiale furnizate pentru Digi24.ro, 162.036 de cărți de identitate au fost anulate între 2023 și sfârșitul anului 2025, iar peste 100.000 dintre acestea aparțineau românilor născuți în Republica Moldova.

Pentru mulți dintre cei afectați, situația a fost descrisă ca fiind absurdă și umilitoare. Oamenii au aflat că buletinul lor este „ilegal” fie la controale rutiere, fie când au solicitat cazier judiciar sau chiar la frontieră. Unul dintre cazuri relatează cum un bărbat aflat într-un autocar pe ruta București–Chișinău a fost oprit la graniță și informat că nu poate continua drumul deoarece actul său de identitate nu mai este valabil, fiind nevoit să se întoarcă în Capitală.

Mulți spun că nu li s-a oferit nici măcar un proces-verbal la ridicarea documentelor și că au fost tratați cu suspiciune, unii folosind termenul dur de „suboameni” pentru a descrie experiența.

Conform Direcției Generale pentru Evidența Persoanelor, din totalul buletinelor anulate: 66% aparțineau persoanelor născute în Republica Moldova, 17% – persoane născute în România, 12% – persoane născute în Ucraina și câte 1% – persoane născute în Italia, Germania, Marea Britanie, Franța, Federația Rusă și Spania.

Astfel, românii născuți în Republica Moldova reprezintă, de departe, categoria cea mai afectată de noile prevederi.

Autoritățile române susțin că legea a fost modificată pentru a combate situațiile în care zeci de mii de persoane figurau cu domiciliul la aceeași adresă. În unele cazuri, la o singură adresă din București erau înregistrate peste 20.000 de persoane. Noua legislație prevede că nu poate fi înscris un domiciliu într-un act de identitate dacă la aceeași adresă sunt înregistrate mai mult de 10 persoane.

În urma sesizărilor sau a verificărilor din oficiu, poliția efectuează controale în teren, iar dacă se constată că persoana nu mai locuiește la adresa declarată, mențiunea de domiciliu este anulată, buletinul devenind nevalabil.

Autoritățile precizează că anularea domiciliului nu afectează cetățenia română, însă persoanele rămase fără buletin sunt obligate să reia procedura de obținere a unui nou act de identitate. Până în prezent, aproximativ 20% dintre cei afectați și-au refăcut deja buletinele, în condițiile prevăzute de lege.

Guvernul României a avertizat, încă din 2023, că legea riscă să afecteze dreptul fundamental la stabilirea domiciliului, considerând măsura disproporționată. Cu toate acestea, actul normativ a fost adoptat, iar efectele sale au lovit în special comunitatea românilor originari din Republica Moldova.

Între timp, autoritățile au demarat și operațiuni ample de verificare, inclusiv percheziții și controale la adrese unde figurează cetățeni din Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă, într-un efort declarat de a combate rețelele de obținere frauduloasă a actelor de identitate.

Cazul a deschis o dezbatere amplă despre proporționalitatea legii, modul de aplicare și impactul asupra zecilor de mii de români care, deși cetățeni cu acte în regulă, s-au trezit peste noapte fără un document esențial pentru viața de zi cu zi.