Bomba cifrelor: 1,9 miliarde de euro de la UE? Ioniță spune adevărul: Ajung doar să plătim datoriile vechi

Ajutorul financiar promis de Uniunea Europeană pentru Republica Moldova – 1,9 miliarde de euro – este privit de unii cu entuziasm, de alții cu scepticism, însă, în realitate, această sumă nu acoperă decât o parte din nevoile urgente ale țării, avertizează economistul Veaceslav Ioniță într-o analiză recentă.

Potrivit lui Ioniță, dacă ne uităm la experiența ultimilor patru ani (2021–2024), în care Moldova a trecut prin crize multiple – pandemie, criză energetică, război în regiune – observăm un model clar: din cele 4,4 miliarde de euro atrase în această perioadă, doar 17% au fost granturi (743 milioane euro), iar restul au fost împrumuturi interne și externe. Mai grav, aproape jumătate din acești bani – adică 2 miliarde de euro – s-au dus direct pe dobânzi (750 milioane euro) și rambursarea creditelor vechi (1,25 miliarde euro).

Astfel, din cei 4,4 miliarde de euro atrași, doar 2,4 miliarde de euro au fost efectiv disponibili pentru investiții concrete: reparații de drumuri, achiziții de gaze naturale sau alte proiecte punctuale.

Pentru perioada 2025–2027, tabloul nu este mai optimist. Moldova are deja planificate plăți uriașe: 830 milioane euro pentru dobânzi, 950 milioane euro pentru rambursarea creditelor externe, Adică, aproape 1,8 miliarde de euro vor fi cheltuiți doar pentru a onora datoriile vechi.

În acest context, avertizează Ioniță, cei 1,9 miliarde de euro promiși de UE vor fi consumați aproape integral pentru plata datoriilor, fără să rămână bani pentru dezvoltarea reală sau investiții.

Pentru a acoperi nevoile minime de funcționare ale statului, Moldova are nevoie de încă 1,8 miliarde de euro. Iar pentru a face un salt semnificativ spre modernizare, reforme și apropierea reală de standardele Uniunii Europene, țara ar avea nevoie de încă 1,8 miliarde de euro anual, estimează economistul.

„Ajutorul UE e binevenit, dar realitatea dură este că Moldova, pentru a supraviețui, are nevoie de cel puțin 3,6 miliarde de euro, iar pentru a face un pas real spre transformare și dezvoltare, trebuie să găsească alte 5 miliarde de euro”, concluzionează Veaceslav Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ajutor #bani #UE #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Iurie Rija afirmă că sfârșitul lunii iunie aduce atât oportunități, cât și provocări pentru agricultori. Potrivit acestuia, ieftinirea petrolului și a gazelor naturale a redus costurile pentru motorină și îngrășăminte, însă, în același timp, și prețurile cerealelor au intrat pe o tendință descendentă.

Rija susține că cea mai mare oportunitate a momentului este reprezentată de îngrășămintele cu azot, ale căror prețuri au scăzut aproape la jumătate față de maximele înregistrate anterior. Ureea se tranzacționează la aproximativ 400–420 de dolari pe tonă în porturile din România, în timp ce sulfatul de amoniu și azotatul de amoniu s-au ieftinit semnificativ într-o singură săptămână. Potrivit economistului, normalizarea transportului prin Strâmtoarea Hormuz și revenirea Iranului pe piață au contribuit la majorarea ofertei și la reducerea prețurilor.

În aceste condiții, el recomandă agricultorilor care dispun de resurse financiare și spații de depozitare să achiziționeze acum îngrășămintele pentru campania agricolă 2026–2027, apreciind că riscul unei viitoare creșteri a prețurilor este mai mare decât cel al unor noi scăderi.

Pe de altă parte, economistul avertizează că piața cerealelor rămâne slabă. Prețurile porumbului și soiei continuă să fie sub presiune, iar pentru grâu și orz perspectivele sunt influențate negativ de recolta record estimată în Turcia, care ar putea accentua concurența pe piețele de export din regiunea Mării Negre, inclusiv pentru Republica Moldova.

În schimb, floarea-soarelui continuă să beneficieze de prețuri ridicate, susținute de oferta redusă din regiune și de cererea puternică din India. Totuși, Rija atrage atenția că noua recoltă este deja ofertată la prețuri mai mici, ceea ce indică faptul că actualele cotații favorabile sunt temporare și avantajează în special vânzarea stocurilor vechi.

Economistul remarcă și creșterea cu peste 40% a costurilor transportului maritim față de anul trecut, aspect care oferă producătorilor din Republica Moldova un avantaj competitiv pe piețele din bazinul Mediteranei, Africa de Nord și Orientul Mijlociu, datorită distanțelor mai scurte de livrare.

În concluzie, Iurie Rija consideră că 2026 nu este nici un an de criză, nici unul excepțional pentru agricultură, ci un an în care succesul depinde de controlul costurilor și de alegerea momentului potrivit pentru valorificarea producției.

#recolta #Cereale #pret