Bomba zilei pentru industria petrolieră din România! Autoritățile vor să suprataxeze supraprofiturile cu 60%

Ministerul Finanțelor de la București a elaborat o Ordonanță de urgență prin care companiile din energie ar urma să plătească un impozit suplimentar de 60% pe profiturile excedentare. Mai precis, este vorba despre câştigurile care în 2022 și 2023 depășesc cu mai mult de 20% media profiturilor impozabile ale perioadei 2018-2021.

Proiectul OUG a fost publicat de ECONOMICA.RO.

Noua taxă de solidaritate, care va fi aplicată cel mai probabil de la 1 ianuarie se va aplica asupra diferenței de profit din acest an și următorul și profitul mediu al anilor 2018-2021 pentru toate companiile din sectorul petrolului, gazelor și rafinării, dacă profitul din anii 2022 și 2023 va depăși cu 20% media perioadei 2018-2021.

Companiile vor plăti contribuție de solidaritate anul viitor 60% pe diferența dintre profitul acestui an și media profiturilor perioadei 2018-2021 majorată cu 20%. Anul următor, din lecturarea draftului înțelegem că se aplica 60% pe diferența dintre profitul anului 2023 și media perioadei 2-18-2021 majorată cu 20%.

OUG care ar urma să fie adoptată de Guvernul de la București ar transpune un regulament european prin care această suprataxă pe diferența de profit ar urma să se aplice la nivelul UE. OUG, care nu a fost pusă încă în dezbatere publică, ar urma să fie adoptată în ultima ședință a Executivului din acest an, pe 28 sau 29 decembrie.

Impozitul se va plăti la 25 iunie, iar banii vor fi virați într-un cont special deschis la Ministerul de Finanțe, denumit “Contribuție de solidaritate”. Banii pot fi folosiți atât pentru ajutorarea consumatorilor, cât și pentru stimularea regenerabilelor sau pentru proiecte de reducere a consumului sau proiecte transfrontaliere, potrivit principiilor din programul RePowerEU.

La o primă vedere, primii afectați vor fi marii producători de țiței și gaze Petrom și Romgaz, care oricum plătesc și acum suprataxe la gaze și vînd majoritatea gazului extras la preț plafonat și, posibil, Rompetrol, pentru rafinăria Petromidia.

Iată prevederile relevante, potrivit notei de fundamentare:

“Se instituie contribuția de solidaritate ca o măsură comună și coordonată la nivelul Uniunii Europene care permite, în spiritul solidarității, generarea de venituri suplimentare pentru ca autoritățile naționale să ofere sprijin financiar gospodăriilor și întreprinderilor puternic afectate de creșterea prețurilor la energie.

Contribuția se aplică în paralel cu impozitul pe profit perceput de fiecare stat membru de la societățile în cauză care depășesc cu mai mult de 20 % media profiturilor impozabile aferente exercițiilor financiare din perioada 2018-2021, fiind un profit excedentar”.

ȚContribuția de solidaritate se datorează de către contribuabilii plătitori de impozit pe profit prevăzuți la art. 13 și de impozit pe veniturile microîntreprinderilor prevăzuți la art. 47 din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, care desfășoară activități în sectoarele țițeiului, gazelor naturale, cărbunelui și rafinăriilor, inclusiv cei care fac parte dintr-un grup fiscal în domeniul impozitului pe profit și ponderea acestor activități în cifra de afaceri sau în veniturile totale, după caz, este de peste 75% inclusiv. Activitățile din sectoarele țițeiului, gazelor naturale, cărbunelui și rafinăriilor sunt cele care fac obiectul Regulamentului (CE) nr. 1893/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 de stabilire a Nomenclatorului statistic al activităților economice NACE Rev. 2 și de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 3037/90 al Consiliului, precum și a anumitor regulamente CE privind domenii statistice specific, având codurile CAEN: 0610 – «Extracția țițeiului», 0620 – «Extracția gazelor naturale», 0510 – «Extracția huilei», 1910 – «Fabricarea produselor de cocserie» și 1920- «Fabricarea produselor obținute prin rafinarea petrolului»”.

“Pentru contribuabilii care fac parte dintr-un grup fiscal în domeniul impozitului pe profit se propune ca fiecare membru al grupului fiscal care datorează contribuția de solidaritate, să calculeze și să vireze contribuția de solidaritate pe baza profitului impozabil determinat în mod individual.

Pentru combaterea transferurilor profiturilor către persoanele afiliate contribuabililor care sunt obligați la plata contribuției de solidaritate este necesară extinderea obligației de plată a contribuției și la persoanele afiliate acestora”.

“Baza de calcul pentru contribuția de solidaritate se determină:

– pentru contribuabilii plătitori de impozit pe profit, pe profiturilor impozabile anuale, calculate potrivit Legii 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, din exercițiul financiar 2022, respectiv din exercițiul financiar 2023 care depășesc cu mai mult de 20% media profiturilor impozabile aferente exercițiilor financiare din perioada 2018-2021;

– pentru contribuabilii plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, pe baza profiturilor contabile aferente exercițiului financiar 2022 respectiv aferente exercițiului financiar 2023 la care se adaugă cheltuielile cu impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, care depășesc cu mai mult de 20% media profiturilor contabile aferente exercițiilor financiare ale perioadei 2018-2021.

Profiturile impozabile/contabile aferente exercițiului financiar 2022 și respectiv aferente exercițiului financiar 2023 sunt cele determinate potrivit regulilor fiscale/reglementărilor contabile aplicabile, înainte de recuperarea pierderilor din anii precedenți.

În cazul în care profiturile impozabile/contabile din 2022 respectiv din 2023 depășesc cu mai mult de 20 % media profiturilor impozabile față de media profiturilor impozabile/contabile ale perioadei 2018-2022, acestea se impozitează cu o cotă de 60%”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#taxa. petrol #industrie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.