Bomba zilei pentru industria petrolieră din România! Autoritățile vor să suprataxeze supraprofiturile cu 60%

28 Dec. 2022, 11:31
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
28 Dec. 2022, 11:31 // Actual //  bani.md

Ministerul Finanțelor de la București a elaborat o Ordonanță de urgență prin care companiile din energie ar urma să plătească un impozit suplimentar de 60% pe profiturile excedentare. Mai precis, este vorba despre câştigurile care în 2022 și 2023 depășesc cu mai mult de 20% media profiturilor impozabile ale perioadei 2018-2021.

Proiectul OUG a fost publicat de ECONOMICA.RO.

Noua taxă de solidaritate, care va fi aplicată cel mai probabil de la 1 ianuarie se va aplica asupra diferenței de profit din acest an și următorul și profitul mediu al anilor 2018-2021 pentru toate companiile din sectorul petrolului, gazelor și rafinării, dacă profitul din anii 2022 și 2023 va depăși cu 20% media perioadei 2018-2021.

Companiile vor plăti contribuție de solidaritate anul viitor 60% pe diferența dintre profitul acestui an și media profiturilor perioadei 2018-2021 majorată cu 20%. Anul următor, din lecturarea draftului înțelegem că se aplica 60% pe diferența dintre profitul anului 2023 și media perioadei 2-18-2021 majorată cu 20%.

OUG care ar urma să fie adoptată de Guvernul de la București ar transpune un regulament european prin care această suprataxă pe diferența de profit ar urma să se aplice la nivelul UE. OUG, care nu a fost pusă încă în dezbatere publică, ar urma să fie adoptată în ultima ședință a Executivului din acest an, pe 28 sau 29 decembrie.

Impozitul se va plăti la 25 iunie, iar banii vor fi virați într-un cont special deschis la Ministerul de Finanțe, denumit “Contribuție de solidaritate”. Banii pot fi folosiți atât pentru ajutorarea consumatorilor, cât și pentru stimularea regenerabilelor sau pentru proiecte de reducere a consumului sau proiecte transfrontaliere, potrivit principiilor din programul RePowerEU.

La o primă vedere, primii afectați vor fi marii producători de țiței și gaze Petrom și Romgaz, care oricum plătesc și acum suprataxe la gaze și vînd majoritatea gazului extras la preț plafonat și, posibil, Rompetrol, pentru rafinăria Petromidia.

Iată prevederile relevante, potrivit notei de fundamentare:

“Se instituie contribuția de solidaritate ca o măsură comună și coordonată la nivelul Uniunii Europene care permite, în spiritul solidarității, generarea de venituri suplimentare pentru ca autoritățile naționale să ofere sprijin financiar gospodăriilor și întreprinderilor puternic afectate de creșterea prețurilor la energie.

Contribuția se aplică în paralel cu impozitul pe profit perceput de fiecare stat membru de la societățile în cauză care depășesc cu mai mult de 20 % media profiturilor impozabile aferente exercițiilor financiare din perioada 2018-2021, fiind un profit excedentar”.

ȚContribuția de solidaritate se datorează de către contribuabilii plătitori de impozit pe profit prevăzuți la art. 13 și de impozit pe veniturile microîntreprinderilor prevăzuți la art. 47 din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, care desfășoară activități în sectoarele țițeiului, gazelor naturale, cărbunelui și rafinăriilor, inclusiv cei care fac parte dintr-un grup fiscal în domeniul impozitului pe profit și  ponderea acestor activități în cifra de afaceri sau în veniturile totale, după caz, este de peste 75%  inclusiv. Activitățile din sectoarele țițeiului, gazelor naturale, cărbunelui și rafinăriilor  sunt cele care fac obiectul Regulamentului (CE) nr. 1893/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 de stabilire a Nomenclatorului statistic al activităților economice NACE Rev. 2 și de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 3037/90 al Consiliului, precum și a anumitor regulamente CE privind domenii statistice specific, având codurile CAEN: 0610 – «Extracția țițeiului», 0620 – «Extracția gazelor naturale», 0510 – «Extracția huilei», 1910 – «Fabricarea produselor de cocserie» și 1920- «Fabricarea produselor obținute prin rafinarea petrolului»”.

“Pentru contribuabilii care fac parte dintr-un grup fiscal în domeniul impozitului pe profit se propune ca fiecare  membru al grupului fiscal care datorează contribuția de solidaritate, să calculeze și să vireze contribuția de solidaritate pe baza profitului impozabil determinat în mod individual.

Pentru combaterea transferurilor profiturilor către persoanele afiliate contribuabililor care sunt obligați la plata contribuției de solidaritate este necesară extinderea obligației de plată a contribuției și la persoanele afiliate acestora”.

“Baza de calcul pentru contribuția de solidaritate se determină:

– pentru contribuabilii plătitori de impozit pe profit, pe profiturilor impozabile anuale, calculate potrivit Legii 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, din exercițiul financiar 2022, respectiv din exercițiul financiar 2023 care depășesc cu mai mult de 20% media profiturilor impozabile aferente exercițiilor financiare din perioada 2018-2021;

– pentru contribuabilii plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, pe baza profiturilor contabile aferente exercițiului financiar 2022 respectiv aferente exercițiului financiar  2023 la care se adaugă cheltuielile cu impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, care depășesc cu mai mult de 20% media profiturilor contabile aferente exercițiilor financiare ale perioadei 2018-2021.

Profiturile impozabile/contabile aferente exercițiului financiar 2022 și respectiv aferente exercițiului financiar 2023 sunt cele determinate potrivit regulilor fiscale/reglementărilor contabile aplicabile, înainte de recuperarea pierderilor din anii precedenți.

În cazul în care profiturile impozabile/contabile din 2022 respectiv din 2023 depășesc cu mai mult de 20 % media profiturilor impozabile față de media profiturilor impozabile/contabile ale perioadei 2018-2022, acestea se impozitează cu o cotă de  60%”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

07 Feb. 2026, 09:51
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
07 Feb. 2026, 09:51 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Neprelungirea regimului de licențiere a importurilor de cereale și oleaginoase în anul 2026 nu a generat un val de importuri în Republica Moldova, contrar temerilor exprimate de o parte a fermierilor. Datele statistice analizate de economistul Iurie Rija arată că piața internă nu a fost inundată cu floarea-soarelui din exterior, iar volumele importate au rămas reduse și strict orientate către material semincer și utilizări speciale.

Odată cu introducerea licențierii, piața moldovenească a fost practic închisă pentru importurile de floarea-soarelui destinate procesării în ulei. În consecință, importurile realizate în ultimii ani au vizat aproape exclusiv semințe certificate, utilizate pentru însămânțare sau pentru sectoare de nișă, precum industria de cofetărie.

Statisticile confirmă caracterul restrâns al acestui flux. În anul 2024, Republica Moldova a importat 4.049 tone de semințe de floarea-soarelui, aproape integral ca material semincer, la un preț mediu foarte ridicat, de peste 168 lei per kilogram. În 2025, volumul a crescut ușor, până la 5.686 tone, însă destinația a rămas aceeași, iar prețul mediu s-a situat în jur de 128 lei/kg.

Important este faptul că neprelungirea licențierii în 2026 nu a schimbat radical situația. În luna ianuarie 2026 au fost importate doar 588 tone de semințe de floarea-soarelui, tot ca material semincer, la un preț mediu de 151,69 lei/kg — un volum considerat nesemnificativ din punct de vedere al impactului asupra pieței interne.

Structura importatorilor confirmă că nu este vorba despre operatori orientați spre procesare sau speculație. Piața este dominată de companii mari, specializate în comercializarea semințelor certificate și a inputurilor agricole, precum SYSTEM CAPITAL MANAGEMENT SRL, TRANSTEST SRL, VADALEX-AGRO SRL, BIOPROTECT SRL sau DIAZCHIM SRL. Aceste firme deservesc în principal fermierii, nu industria de procesare.

Și din punct de vedere geografic, importurile indică o orientare clară către parteneri regionali și europeni. România este principalul furnizor de semințe de floarea-soarelui pentru Republica Moldova, urmată de Turcia și Bulgaria, care și-au majorat livrările în 2025. Franța completează lista ca sursă tradițională de genetică agricolă și material semincer certificat, ceea ce confirmă că importurile vizează produse cu standarde tehnologice și fitosanitare ridicate.

Potrivit analizei, lipsa importurilor de floarea-soarelui pentru procesare are o explicație strict economică. În sezonul curent, prețul semințelor în Ucraina este similar cu cel din Republica Moldova, iar costurile suplimentare de transport, logistică și finanțare fac nerentabilă achiziția și livrarea acestora către fabricile moldovenești.

În concluzie, datele arată că temerile privind un aflux masiv de importuri după eliminarea licențierii nu s-au confirmat. Piața rămâne protejată de realitățile economice, iar importurile de floarea-soarelui continuă să fie limitate, scumpe și orientate aproape exclusiv către material semincer, fără a afecta procesatorii sau prețurile interne.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!