BOR a călcat în străchini la Chişinău. Cazul Bibliotecii, sau cum să torpilezi imaginea României peste Prut

18 Mart. 2023, 06:00
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
18 Mart. 2023, 06:00 // Actual //  bani.md

Săptămâna trecută a apărut de nicăieri ştirea că un grup de deputaţi din partidul PAS (al Maiei Sandu) a venit cu un proiect de iniţiativă de a oferi Mitropoliei Basarabiei un corp al clădirii istorice a Bibliotecii Naţionale a Moldovei, un local în care e ţinut fondul de carte veche, scrie Sorin Ioniță într-un material pe contributors.ro.

Mitropolia Basarabiei (MB) este entitatea reactivată în Republica Moldova după prăbuşirea URSS, ţinând de Patriarhia Română, aflată în rivalitate cu Mitropolia Moldovei (MM) subordonată patriarhului rus Kirill, care controlează încă majoritatea parohiilor din ţară. MB a mai funcţionat la Chişinău în perioada interbelică iar acum s-a trezit acolo fără spaţii adecvate, că pe tot ce-i mai de doamne-ajută stă cloşcă biserica pro-rusă.

Ştirea a agitat apele în mod previzibil, mulţi pro-europeni şi susţinători PAS, inclusiv lideri de opinie pro-români, spunând că e o idee proastă să scoţi din circuit prima bibliotecă a ţării ca s-o dai Mitropoliei. În primul rând, procedura e dubioasă legal şi moral: în Moldova, ca în alte state foste sovietice (şi spre deosebire de România) nu a existat o restituire generală a proprietăţii către foştii deţinători dinaintea comunismului; date fiind condiţiile, era şi greu să se facă. Deci nu poate fi vorba de o “restituire a proprietăţii către MB” pentru că nu există cadru legal pentru aşa ceva.

În al doilea rând, dacă se legiferează punctual această cedare de proprietate, atunci se ridică stăvilarul prin crearea unui precedent şi va fi foarte greu de gestionat avalanşa de revendicări care vor urma, din partea altor culte religioase, asociaţii sau cetăţeni privaţi, cărora nu e clar pe ce temei li s-ar refuza restituirea vechilor proprietăţi deţinute până în 1944. România a petrecut zece ani şi mai bine după 1990 tot legiferând şi încercând să descâlcească iţele proprietăţii, prin legi succesive şi bulibăşite care au restituit (imperfect) terenuri agricole, proprietăţi urbane, păduri şi proprietăţi industriale. A porni un astfel de proces în Republica Moldova încă şi mai târziu, la 30 de ani după căderea comunismului, mi se pare sinucidere politică. Şi apropo, cădirea în chestiune e un vechi seminar teologic construit în parioada ţaristă, deci revendicarea sa de către BOR ca proprietar originar (prin intermediul MB) este destul de şubredă.

Ca atare, atunci când a bubuit în public ştirea, grupul de parlamentari PAS a dat-o un pic cotită şi au spus că nu avem de-a face cu o restituire propriu-zisă, ci un gest de bunăvoinţă faţă de România, statul care a ajutat cel mai mult Moldova în ultimii ani, inclusiv prin reabilitarea unor clădiri de patrimoniu din Chişinău (palatul Dadiani, Opera, etc). Ca atare, cedarea de proprietate către biserică n-ar trebui să constituie un precedent juridic. Doar că varianta “cadoului de suflet” se poticneşte în altă dilemă: tehnic vorbind BOR nu e o instituţie publică a statului român, deci nu e clar de ce ar primi ea semnul de recunoştinţă pentru nişte ajutoare care au venit de la bugetul României, deci inclusiv din impozitele unor cetăţeni români care nu sunt enoriaşi ortodocşi.

O mare parte vină pentru această idee nefericită trebuie plasată, după cum vă aşteptaţi, tot de partea asta a Prutului. La ultima vizită a liderilor moldoveni la Bucureşti se pare că Marcel Ciolacu, în calitate de lider al Parlamentului, a venit peste ei împreună cu Patriarhul şi le-a sucit mâna la spate, silindu-i să accepte “donaţia” către BOR. Asta e plauzibil şi în firea PSD, un partid apăsat pro-clerical ca toate cele socialiste din ţări ortodoxe. Doar că situaţia e de o ironie strigătoare la cer: atâţia ani cât s-au dat în bărci cu regimurile precedente ale oligarhilor, împreună cu care au făcut afaceri şi au organizat companii electorale mânărite, guvernanţii de la Bucureşti n-au putut aranja de-un sediu pentru BOR. A trebuit să ajungă la putere ăştia micii de la PAS, pe care în campaniile trecute i-au bălăcărit şi subminat, uneori cu participarea ierarhiei bisericeşti, nu i-au scos globalişti şi sexomarxişti, pentru ca acum să-şi rezolve restanţele imobiliare cu mâna lor! Ce ne-a fost frică să cerem lui Plahotniuc, obţinem iată prin şantaj de la Maia Sandu, că i-am prins la înghesuială cu războiul la uşă, criza energetică şi urgenţele negocierilor cu UE.

Optica acestei mişcări – scoatem bilbliotecarii şi băgăm în loc pe Patriarhul României – este teribil de proastă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

25 Nov. 2025, 17:26
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Grîu Tatiana
25 Nov. 2025, 17:26 // Bani și Afaceri //  Grîu Tatiana

Compania petrolieră națională a Kazahstanului, KazMunayGas (KMG), a anunțat astăzi că, „cel puțin pentru moment”, nu se discută vânzarea Grupului Rompetrol, inclusiv Rompetrol Moldova, unul dintre cei mai mari jucători de pe piața produselor petroliere din Republica Moldova.

Reacția oficială vine după ce, în ultimele zile, în presă au apărut informații privind o posibilă vânzare parțială, în perioada 2026–2027, a KMG International NV (KMGI), subsidiara deținută integral de KazMunayGas, în cadrul unei licitații care ar permite investitorilor să cumpere până la 50% din holding.

Într-un mesaj transmis presei, KMG a precizat că elaborarea unui plan complex de privatizare este „o practică obișnuită” și nu înseamnă automat luarea unei decizii de vânzare. „Este un proces standard și de lungă durată, în cadrul căruia sunt luați în considerare numeroși factori. În ceea ce privește KMGI, compania își desfășoară activitatea în mod normal, atingând indicatorii de producție și financiari. În acest sens, declarăm că în prezent nu se ia nicio decizie cu privire la privatizarea KMGI”, a transmis KazMunayGas.

Informațiile inițiale privind o potențială vânzare parțială au fost publicate de site-ul caliber.az și preluate ulterior de presa internațională, menționând că Agenția pentru Protecția și Dezvoltarea Concurenței din Kazahstan ar fi confirmat procedura de licitație deschisă în două etape. Tranzacția ar avea ca scop atragerea unui partener strategic, KMGI fiind formată din 28 de companii din România, Elveția, Bulgaria, Georgia, Republica Moldova, Turcia și Kazahstan. Grupul operează două rafinării în România – Petromidia și Vega –, un complex petrochimic, terminale și o rețea de aproximativ 1 400 de benzinării sub marca Rompetrol.

Potrivit sursei citate, o eventuală tranzacție ar face parte din strategia mai largă a KazMunayGas de modernizare operațională și atragere de investiții, menținând totodată o poziție solidă în piața energetică internațională.

În Republica Moldova, Rompetrol este unul dintre principalii jucători ai pieței carburanților, cu o rețea de 97 de stații și o cotă totală estimată de circa 44%. În raportul oficial pentru anul 2024, compania indică o cotă totală de 38,3%, dintre care segmentul vânzărilor cu amănuntul reprezintă 28,4%.

 

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII