Boris Johnson, ironii la adresa lui Vladimir Putin. „Dacă ar fi fost femeie”. Cum vede războiul din Ucraina

Dacă liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, ar fi fost femeie, invazia din Ucraina nu s-ar fi produs. Premierul britanic Boris Johnson descrie războiul din Ucraina drept o acțiune nebună, macho declanșată de Vladimir Putin. Premierul britanic a făcut aceste declarații la finalul Summitului G7, pentru postul de televiziune ZDF. El a subliniat că Ucraina trebuie susținută pentru a obține o poziție avantajoasă la viitoarele negocieri de pace.

Premierul britanic Boris Johnson susține că liderii G7 (Grupul celor mai puternice şapte economii ale lumii) vor cu „disperare” ca războiul din Ucraina să se încheie. Însă, a precizat premierul britanic, nu există pe moment o „posibilă înţelegere”, în această direcție.

„Dacă Putin ar fi fost femeie, ceea ce, evident, nu este, însă dacă ar fi fost, chiar nu cred că ar fi început un război nebun, macho – invazia şi violenţa în modul în care a făcut-o. (…) Dacă vreţi un exemplu de masculinitate toxică, asta este ceea ce face el în Ucraina”, a spus Johnson,

Totodată, premierul britanic a spus că reuniunea la vârf a G7 a fost „incredibilă”. Aceasta deoarece, a remarcat el, liderii celor şapte puteri „s-au apropiat din ce în ce mai mult.

„Logica este că da, desigur, toţi vor ca războiul să se termine, vor cu disperare ca războiul să se încheie, dar nu există o posibilă înţelegere. Vladimir Putin nu face o ofertă de acord, (preşedintele ucrainean Volodimir) Zelenski nu poate face o ofertă de acord”, a constatat Johnson, conform BBC.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Johnson #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.