Boris Johnson, ironii la adresa lui Vladimir Putin. „Dacă ar fi fost femeie”. Cum vede războiul din Ucraina

Dacă liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, ar fi fost femeie, invazia din Ucraina nu s-ar fi produs. Premierul britanic Boris Johnson descrie războiul din Ucraina drept o acțiune nebună, macho declanșată de Vladimir Putin. Premierul britanic a făcut aceste declarații la finalul Summitului G7, pentru postul de televiziune ZDF. El a subliniat că Ucraina trebuie susținută pentru a obține o poziție avantajoasă la viitoarele negocieri de pace.

Premierul britanic Boris Johnson susține că liderii G7 (Grupul celor mai puternice şapte economii ale lumii) vor cu „disperare” ca războiul din Ucraina să se încheie. Însă, a precizat premierul britanic, nu există pe moment o „posibilă înţelegere”, în această direcție.

„Dacă Putin ar fi fost femeie, ceea ce, evident, nu este, însă dacă ar fi fost, chiar nu cred că ar fi început un război nebun, macho – invazia şi violenţa în modul în care a făcut-o. (…) Dacă vreţi un exemplu de masculinitate toxică, asta este ceea ce face el în Ucraina”, a spus Johnson,

Totodată, premierul britanic a spus că reuniunea la vârf a G7 a fost „incredibilă”. Aceasta deoarece, a remarcat el, liderii celor şapte puteri „s-au apropiat din ce în ce mai mult.

„Logica este că da, desigur, toţi vor ca războiul să se termine, vor cu disperare ca războiul să se încheie, dar nu există o posibilă înţelegere. Vladimir Putin nu face o ofertă de acord, (preşedintele ucrainean Volodimir) Zelenski nu poate face o ofertă de acord”, a constatat Johnson, conform BBC.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Johnson #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță trage un semnal de alarmă dur în urma analizei celor mai recente date publicate de Biroul Național de Statistică: industria Republicii Moldova este în stagnare profundă, cu tendințe clare de regres structural. Deși în perioada 2016–2019 s-au înregistrat creșteri modeste ale producției industriale, acestea au fost complet anulate de prăbușirile consecutive din ultimii trei ani.

După o aparentă redresare în 2021, când producția industrială a crescut cu 12,1%, au urmat scăderi severe în 2022 și 2023, de -5,1% și -3,6%, iar în primul trimestru al anului 2025 industria a pierdut încă 1,2%. În doar trei ani, Republica Moldova a pierdut peste 10% din volumul său industrial, revenind practic la nivelul anului 2015 – un progres net de doar 3% în zece ani, pe care Ioniță îl califică drept „stagnare absolută”.

Industria alimentară a înregistrat o scădere de aproape 20%, cu efecte vizibile și directe asupra exporturilor. Industria textilă a pierdut 11%, afectând grav segmentul lohn – unul dintre principalele motoare de export ale Moldovei. Sectorul automotive, cel mai mare domeniu industrial orientat spre export, a înregistrat un colaps de 11%, o prăbușire ce ar putea avea efecte pe termen lung dacă nu este doar sezonieră.

Veaceslav Ioniță subliniază că ciclurile de creștere din industrie sunt fragile, temporare și urmate de scăderi masive, iar în lipsa unei strategii industriale coerente, a politicilor de sprijin pentru sectoarele competitive și a investițiilor în modernizare, industria moldovenească rămâne captivă într-un cerc vicios de regres.

Această stagnare structurală generează consecințe grave: disparițița locurilor de muncă, migrație accelerată, pierderea capacităților autohtone de producție și înlocuirea produselor moldovenești cu importuri. Toate acestea subminează nu doar competitivitatea economică, ci și securitatea economică și bugetară a țării.

„Industria Moldovei este în cădere liberă de trei ani. Fără o direcție clară, fără investiții, fără politici industriale eficiente, orice creștere conjuncturală devine un simplu miraj. Și întrebarea rămâne: cât timp ne mai permitem să stăm pe loc?” – concluzionează Ioniță.