Boris Johnson, ironii la adresa lui Vladimir Putin. „Dacă ar fi fost femeie”. Cum vede războiul din Ucraina

Dacă liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, ar fi fost femeie, invazia din Ucraina nu s-ar fi produs. Premierul britanic Boris Johnson descrie războiul din Ucraina drept o acțiune nebună, macho declanșată de Vladimir Putin. Premierul britanic a făcut aceste declarații la finalul Summitului G7, pentru postul de televiziune ZDF. El a subliniat că Ucraina trebuie susținută pentru a obține o poziție avantajoasă la viitoarele negocieri de pace.

Premierul britanic Boris Johnson susține că liderii G7 (Grupul celor mai puternice şapte economii ale lumii) vor cu „disperare” ca războiul din Ucraina să se încheie. Însă, a precizat premierul britanic, nu există pe moment o „posibilă înţelegere”, în această direcție.

„Dacă Putin ar fi fost femeie, ceea ce, evident, nu este, însă dacă ar fi fost, chiar nu cred că ar fi început un război nebun, macho – invazia şi violenţa în modul în care a făcut-o. (…) Dacă vreţi un exemplu de masculinitate toxică, asta este ceea ce face el în Ucraina”, a spus Johnson,

Totodată, premierul britanic a spus că reuniunea la vârf a G7 a fost „incredibilă”. Aceasta deoarece, a remarcat el, liderii celor şapte puteri „s-au apropiat din ce în ce mai mult.

„Logica este că da, desigur, toţi vor ca războiul să se termine, vor cu disperare ca războiul să se încheie, dar nu există o posibilă înţelegere. Vladimir Putin nu face o ofertă de acord, (preşedintele ucrainean Volodimir) Zelenski nu poate face o ofertă de acord”, a constatat Johnson, conform BBC.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Johnson #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că prima tranșă de 270 de milioane de euro din pachetul de asistență financiară promis de Uniunea Europeană nu a fost cheltuită prin bugetul de stat, ci a fost direcționată către proiecte și instituții care implementează programe în beneficiul Republica Moldova.

Întrebat în ce scopuri au fost utilizați banii, ministrul a precizat că este vorba, în principal, de granturi destinate studiilor, pregătirilor și proiectelor, care nu sunt reflectate ca cheltuieli directe în bugetul de stat. „Ele nu vin direct în buget. Vin în beneficiul țării, dar prin instituțiile care implementează proiecte”, a explicat Gavriliță.

Șeful de la Finanțe a menționat că nu deține toate detaliile tehnice privind distribuirea fondurilor, însă a subliniat că informațiile complete pot fi furnizate de instituțiile responsabile, inclusiv la solicitarea Parlamentul Republicii Moldova. „Colegiile au pregătirea necesară și vor oferi detalii atunci când acestea vor fi cerute”, a adăugat ministrul.

Potrivit lui Gavriliță, prima tranșă de 270 de milioane de euro a fost transferată și a intrat pe conturile Ministerul Finanțelor la data de 11 iunie. Asistența face parte din pachetul financiar mai amplu anunțat de Uniunea Europeană, în valoare totală de 19 miliarde de euro, destinat sprijinirii Republicii Moldova.