Brexitul a costat Marea Britanie 178 miliarde de dolari până acum

Ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană a dus la o contracţie de 6% a economiei sale până acum, ceea ce înseamnă un cost anual de 140 miliarde de lire (178 miliarde de dolari), iar scăderea ar putea ajunge la 10% până în 2035, a afirmat joi primarul Londrei, Sadiq Khan, transmite Reuters.

Khan, un laburist care a votat împotriva Brexitului în 2016, îşi bazează declaraţia pe un raport pe care l-a comandat firmei de consultanţă Cambridge Econometrics, care a estimat cu cât ar fi crescut economia dacă Marea Britanie ar fi votat pentru a rămâne în UE.

‘Este evident acum că Brexitul nu funcţionează. Versiunea hard de Brexit la care am ajuns ne trage în jos economia şi duce la creşterea costului vieţii’, urmează să declare Khan într-un discurs pe care îl va susţine joi, conform versiunii publicate în avans.

Partidul Laburist, de opoziţie, deţine un mare avans în sondaje înaintea conservatorilor prim-ministrului Rishi Sunak înaintea alegerilor pe care acesta intenţionează să le convoace pentru a doua jumătate a anului.

Liderul laburist, Keir Starmer, s-a arătat însă rezervat în a da detalii despre cum ar întări relaţiile cu UE.

Estimarea făcută de Cambridge Econometrics cu privire la costurile Brexitului le depăşeşte pe altele recente.

În noiembrie, Institutul Naţional de Cercetări Economice şi Sociale (NIESR) estima că economia ţării s-a contractat cu 2-3%, cu o prognoză de 5-6% până în 2035.

Potrivit Cambridge Econometrics, este de aşteptat ca Brexitul să reducă creşterea economică anuală cu 0,4 puncte procentuale începând de acum şi până în 2035, cu 3 milioane numărul locurilor de muncă şi investiţiile cu treime în acelaşi orizont de timp.

Evaluarea consecinţelor Brexitului a fost complicată de pandemia de COVID-19 apărută cu câteva luni înainte de ieşirea oficială a Marii Britanii din UE.

După Brexit, migraţia netă a crescut, dat fiind că un nou sistem de vize de muncă a dus la o creştere considerabilă a imigraţiei din afara UE, care a depăşit o scădere a numărului de imigranţi din UE care anterior nu aveau nevoie de vize.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cost #Londra #brexit #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.