Brexitul a costat Marea Britanie 178 miliarde de dolari până acum

Ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană a dus la o contracţie de 6% a economiei sale până acum, ceea ce înseamnă un cost anual de 140 miliarde de lire (178 miliarde de dolari), iar scăderea ar putea ajunge la 10% până în 2035, a afirmat joi primarul Londrei, Sadiq Khan, transmite Reuters.

Khan, un laburist care a votat împotriva Brexitului în 2016, îşi bazează declaraţia pe un raport pe care l-a comandat firmei de consultanţă Cambridge Econometrics, care a estimat cu cât ar fi crescut economia dacă Marea Britanie ar fi votat pentru a rămâne în UE.

‘Este evident acum că Brexitul nu funcţionează. Versiunea hard de Brexit la care am ajuns ne trage în jos economia şi duce la creşterea costului vieţii’, urmează să declare Khan într-un discurs pe care îl va susţine joi, conform versiunii publicate în avans.

Partidul Laburist, de opoziţie, deţine un mare avans în sondaje înaintea conservatorilor prim-ministrului Rishi Sunak înaintea alegerilor pe care acesta intenţionează să le convoace pentru a doua jumătate a anului.

Liderul laburist, Keir Starmer, s-a arătat însă rezervat în a da detalii despre cum ar întări relaţiile cu UE.

Estimarea făcută de Cambridge Econometrics cu privire la costurile Brexitului le depăşeşte pe altele recente.

În noiembrie, Institutul Naţional de Cercetări Economice şi Sociale (NIESR) estima că economia ţării s-a contractat cu 2-3%, cu o prognoză de 5-6% până în 2035.

Potrivit Cambridge Econometrics, este de aşteptat ca Brexitul să reducă creşterea economică anuală cu 0,4 puncte procentuale începând de acum şi până în 2035, cu 3 milioane numărul locurilor de muncă şi investiţiile cu treime în acelaşi orizont de timp.

Evaluarea consecinţelor Brexitului a fost complicată de pandemia de COVID-19 apărută cu câteva luni înainte de ieşirea oficială a Marii Britanii din UE.

După Brexit, migraţia netă a crescut, dat fiind că un nou sistem de vize de muncă a dus la o creştere considerabilă a imigraţiei din afara UE, care a depăşit o scădere a numărului de imigranţi din UE care anterior nu aveau nevoie de vize.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cost #Londra #brexit #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un tunel feroviar uriaș urmează să fie săpat prin Munții Alpi pentru a lega direct Franța și Italia, proiectul fiind considerat cel mai ambițios de acest tip din Europa. Viitorul tunel, cu o lungime de 57,5 kilometri, va conecta orașele Lyon și Torino și va deveni, la finalizare, cel mai lung tunel feroviar din lume, depășind Tunelul Gotthard din Elveția.

Construcția face parte din proiectul liniei feroviare de mare viteză Torino–Lyon și are drept scop reducerea semnificativă a timpului de călătorie dintre cele două orașe. În prezent, drumul cu trenul durează aproape patru ore și presupune traversarea pasului Mont Cenis, la altitudini de circa 1.300 de metri, unde sunt necesare mai multe locomotive pentru a tracta garniturile prin tunelul Fréjus, considerat depășit din punct de vedere al standardelor de siguranță. Noul tunel va permite trenurilor să circule direct prin masivul montan, reducând durata călătoriei cu aproximativ două ore.

Cunoscut sub denumirea de Tunelul de bază Mont d’Ambin, acesta va avea puncte de acces în Valea Susei, în regiunea Piemont, și în Maurienne, în Savoia. Proiectul va facilita și transportul de marfă, permițând trenurilor să transporte încărcături mai grele și să circule cu o viteză medie de aproximativ 100 km/h între cele două țări.

Autoritățile estimează că noua infrastructură va contribui la reducerea poluării, prin scăderea traficului aerian și rutier, în special a transportului de mărfuri realizat cu camioane. Trenul ar urma să devină principala opțiune pentru deplasările dintre Franța și Italia pe acest coridor.

Lucrările sunt extrem de complexe, întrucât tunelul va avea, în cea mai adâncă secțiune, peste 2.200 de metri de munte deasupra sa. Potrivit coordonatorilor proiectului, traseul traversează nu mai puțin de 14 tipuri diferite de teren, de la sol afânat pe partea franceză până la formațiuni de roci variate pe teritoriul Italiei.

Costul total al liniei feroviare de mare viteză Torino–Lyon, cu o lungime de aproximativ 270 de kilometri, este estimat la 25 de miliarde de euro, tunelul de sub Alpi reprezentând cea mai mare parte a investiției. Franța și Italia au ajuns la un acord pentru realizarea proiectului în 2016, iar în prezent toate tunelurile de acces sunt finalizate. Tunelul internațional, considerat cea mai dificilă etapă, este în construcție, iar finalizarea sa este preconizată pentru anul 2033.