Brexitul a costat Marea Britanie 178 miliarde de dolari până acum

Ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană a dus la o contracţie de 6% a economiei sale până acum, ceea ce înseamnă un cost anual de 140 miliarde de lire (178 miliarde de dolari), iar scăderea ar putea ajunge la 10% până în 2035, a afirmat joi primarul Londrei, Sadiq Khan, transmite Reuters.

Khan, un laburist care a votat împotriva Brexitului în 2016, îşi bazează declaraţia pe un raport pe care l-a comandat firmei de consultanţă Cambridge Econometrics, care a estimat cu cât ar fi crescut economia dacă Marea Britanie ar fi votat pentru a rămâne în UE.

‘Este evident acum că Brexitul nu funcţionează. Versiunea hard de Brexit la care am ajuns ne trage în jos economia şi duce la creşterea costului vieţii’, urmează să declare Khan într-un discurs pe care îl va susţine joi, conform versiunii publicate în avans.

Partidul Laburist, de opoziţie, deţine un mare avans în sondaje înaintea conservatorilor prim-ministrului Rishi Sunak înaintea alegerilor pe care acesta intenţionează să le convoace pentru a doua jumătate a anului.

Liderul laburist, Keir Starmer, s-a arătat însă rezervat în a da detalii despre cum ar întări relaţiile cu UE.

Estimarea făcută de Cambridge Econometrics cu privire la costurile Brexitului le depăşeşte pe altele recente.

În noiembrie, Institutul Naţional de Cercetări Economice şi Sociale (NIESR) estima că economia ţării s-a contractat cu 2-3%, cu o prognoză de 5-6% până în 2035.

Potrivit Cambridge Econometrics, este de aşteptat ca Brexitul să reducă creşterea economică anuală cu 0,4 puncte procentuale începând de acum şi până în 2035, cu 3 milioane numărul locurilor de muncă şi investiţiile cu treime în acelaşi orizont de timp.

Evaluarea consecinţelor Brexitului a fost complicată de pandemia de COVID-19 apărută cu câteva luni înainte de ieşirea oficială a Marii Britanii din UE.

După Brexit, migraţia netă a crescut, dat fiind că un nou sistem de vize de muncă a dus la o creştere considerabilă a imigraţiei din afara UE, care a depăşit o scădere a numărului de imigranţi din UE care anterior nu aveau nevoie de vize.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cost #Londra #brexit #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.