Brexitul a costat Marea Britanie 178 miliarde de dolari până acum

Ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană a dus la o contracţie de 6% a economiei sale până acum, ceea ce înseamnă un cost anual de 140 miliarde de lire (178 miliarde de dolari), iar scăderea ar putea ajunge la 10% până în 2035, a afirmat joi primarul Londrei, Sadiq Khan, transmite Reuters.

Khan, un laburist care a votat împotriva Brexitului în 2016, îşi bazează declaraţia pe un raport pe care l-a comandat firmei de consultanţă Cambridge Econometrics, care a estimat cu cât ar fi crescut economia dacă Marea Britanie ar fi votat pentru a rămâne în UE.

‘Este evident acum că Brexitul nu funcţionează. Versiunea hard de Brexit la care am ajuns ne trage în jos economia şi duce la creşterea costului vieţii’, urmează să declare Khan într-un discurs pe care îl va susţine joi, conform versiunii publicate în avans.

Partidul Laburist, de opoziţie, deţine un mare avans în sondaje înaintea conservatorilor prim-ministrului Rishi Sunak înaintea alegerilor pe care acesta intenţionează să le convoace pentru a doua jumătate a anului.

Liderul laburist, Keir Starmer, s-a arătat însă rezervat în a da detalii despre cum ar întări relaţiile cu UE.

Estimarea făcută de Cambridge Econometrics cu privire la costurile Brexitului le depăşeşte pe altele recente.

În noiembrie, Institutul Naţional de Cercetări Economice şi Sociale (NIESR) estima că economia ţării s-a contractat cu 2-3%, cu o prognoză de 5-6% până în 2035.

Potrivit Cambridge Econometrics, este de aşteptat ca Brexitul să reducă creşterea economică anuală cu 0,4 puncte procentuale începând de acum şi până în 2035, cu 3 milioane numărul locurilor de muncă şi investiţiile cu treime în acelaşi orizont de timp.

Evaluarea consecinţelor Brexitului a fost complicată de pandemia de COVID-19 apărută cu câteva luni înainte de ieşirea oficială a Marii Britanii din UE.

După Brexit, migraţia netă a crescut, dat fiind că un nou sistem de vize de muncă a dus la o creştere considerabilă a imigraţiei din afara UE, care a depăşit o scădere a numărului de imigranţi din UE care anterior nu aveau nevoie de vize.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cost #Londra #brexit #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.